Reportajul sincer, realizat de un ziar rus în Mariupol, a făcut o audiență uriașă. Oameni înnebuniți de durere: „suntem oameni ca și voi, cei din Rusia”

Tragedia oamenilor din Mariupol a reușit să străbată dincolo de zidurile enorme ale propagandei ruse. O publicație din Moscova a scris un reportaj onest despre soarta oamenilor din cel mai bombardat oraș al Ucrainei. Articolul are o audiență record, la scurt timp de la publicare a strâns o jumătate de milion de citiri pe site-ul ziarului.

„Cel mai izbitor este faptul că străzile din Mariupol pot fi străzile oricărui oraș din Rusia, blocurile au aceleași magazine la parter, bănci, farmacii și dozatoare de bere, doar că branduri diferite”, scriu corespondenții ziarului rus Kommersant în reportajul pe care l-au realizat în Mariupol, citați de Libertatea.

Reporterul Alexander Chernykh și fotograful Anatoly Zhdanov au ajuns în portul de la Marea Azov venind din Donbass. Au trecut de mai multe puncte de control, de oameni care fug și au ajuns „în ceea ce cândva a fost un oraș”.

Jurnaliștii descriu peisajul macabru din Mariupol, dar mai mult de atât. le oferă o voce, celor care nu se aud la televiziunile de stat rusești,despre care cetățenii ar crede că „sunt eliberați” de soldații lor.

Jurnaliștii din Moscova au vorbit cu locuitorii orașului cucerit de armata rusă și le-au consemnat mărturiile, protejându-le numele. O femeie le-a spus: „Am fost economistă până la pensie. Nu semăn, nu-i așa? Nu te uita la cum arătăm acum – nu ne-am spălat din februarie, astăzi pentru prima dată am reușit să ne spălăm șosetele. Și suntem oameni ca și voi, cei din Rusia”.

„Dar chiar dacă sunt pensionară, sunt activă, am fost la schi în fiecare iarnă. Am avut pensie, am avut o contribuție, deși mică, dar a mea, sincer câștigată. Știam ce se va întâmpla cu mine mâine. Dar ce se va întâmpla cu viața mea acum? Nu a mai rămas nimic”, spune femeia.

„Ești din Rusia?”, îl întreabă pe jurnalist prietena femeii, care stătea lângă ea. „Ce se zice despre mine la televiziunile din Rusia?”.

„Se spune la televizor că armata noastră te-a eliberat”.

„Eliberată? Ilona ridică vocea. Și de ce ne-ați eliberat? De Filarmonica noastră, pe care ați distrus-o? De pensia noastră? Ne-ați eliberat de orașul nostru? Ei bine, mulțumesc.”

Scenele descrise sunt post-apocaliptice. Ziariștii narează cum oamenii își reiau viața printre cadavrele de pe stradă.

„Un om mort zace pe burtă, cineva i-a acoperit capul cu o jachetă. Miroase vizibil, vrei să-ți astupi nasul și să te întorci. Deodată, de sus se aude un sunet ca o împușcătură; inima mea bate o duzină de bătăi pe secundă deodată, fața îmi arde, fălcile mele se încleștează. Încremenesc și ridic capul. Pe balconul supraviețuitor al unuia dintre etajele superioare stă o fată cu un prosop în mâini. Ea se uită în ochii mei și scutură încă o dată cârpa tare. Îmi mut privirea”, transmite Libertatea.