Schimbarea la Faţă, 6 august 2021: Ce nu ai voie să faci în această zi sfântă

Creștinii sărbătoresc Schimbarea la Față a Domnului pe 6 august, una dintre cele mai mari sărbători religioase de care sunt legate multe obiceiuri și tradiții românești.

În tradiție, pe data de 6 august, Biserica Ortodoxă prăznuiește „Schimbarea la Faţă”, cunoscută popular și ca „Obrejenie” ori „Pobrejenie”, având semnificația de „probozire”, mai exact certare a oamenilor care nu ascultau.

Schimbarea la Față a Domnului amintește creștinilor de minunea care a avut loc pe muntele Tabor, unde Hristos își descoperă dumnezeirea Sa prin natura umana pe care și-a asumat-o. Matei, Evanghelistul descrie aceasta întâmplare astfel (Matei 17, 2) “Și a strălucit fața Lui ca soarele, iar veșmintele Lui s-au făcut albe ca lumina”.

Schimbarea la faţă 2021: Tradiții și superstiții

În această zi nu e bine să te cerți cu nimeni și nici să fii certat de cineva, că așa vei fi până la următoarea sărbătoare. Fetele sunt sfătuite să nu se pieptene în această zi, pentru că nu le mai crește părul, așa cum nu mai crește nici iarbă.

În această zi se duc la biserică mere, pere, prune şi mai ales struguri. Recolta aceasta se numeşte „pârga" din struguri. Fructele se duc la biserică pentru a fi sfinţite, apoi se împart credincioşilor care participă la slujba praznicului. Se sfinţesc grădinile, boabele de grâu pentru semănat şi toate recoltele.

Oamenii care se roagă să scape de o patima se vor vindeca cu siguranță. Femeile însărcinate care țin post in aceasta zi se vor bucura de o naștere ușoară şi de copii sănătoși.

Schimbarea la Faţă, 6 august 2021

În popor, se mai crede că toți cei care pleacă în călătorie in aceasta zi se vor rătăci pe drumul de întoarcere şi vor putea ajunge doar în momentul în care se întorc şi berzele.

Sărbătoarea Schimbării la Faţa datează de la începutul secolului al IV-lea, când Sfânta Împărăteasa Elena ctitorește o biserica pe Muntele Tabor. Primele mențiuni ale acestei sărbători se regăsesc în cadrul unei serii de documente din prima jumătate a secolului al V-lea. În Apus, sărbătoarea a fost adoptată doar mai târziu, în urma hotărârii luate de papa Calist al III-lea, ca un mod de a-si arata recunoștința fata de creștini, deoarece aceștia au biruit împotriva turcilor in 1456 la Belgrad.