Anul 2022 este caracterizat în România de o perioadă de secetă care s-a instalat mai devreme ca de obicei, spune Ionuț Minea, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Geografie și Geologie din cadrul Universității „Alexandru Ion Cuza” din Iași. Director al Stațiunii de Cercetări Fizico-Geografice și Monitorizarea a Calității Mediului Mădârjac, acesta afirmă că motivul este nivelul scăzut de apă în pânza freatică, care nu a mai fost alimentată de precipitații la nivelurile optime încă din toamna anului trecut. 

„Trecem acum printr-un moment destul de dificil. Nu ne așteptam la un astfel de fenomen care să se manifeste chiar la începutul verii. În această perioadă, în luna iunie, în mare parte ar fi trebuit să avem o scurgere bogată pe râurile din țară și inclusiv pe fluviul Dunărea. Această scurgere bogată trebuia să fie generată de o cantitate destul de mare de precipitații care să fi căzut inițial în timpul iernii și ulterior acum la începutul verii”, a declarat Ionuț Minea, potrivit digi24.ro. 

Anul 2022, mai secetos decât anul 2021

„Anul acesta este un an mai special. Cantitățile de precipitații care au căzut pe teritoriul României, inclusiv pentru partea de est a României, sunt foarte foarte scăzute. Dacă, de exemplu, în medie, pentru zona Moldovei aveam undeva în prima jumătate a anului între 270-300-350 de litri pe metru pătrat, în această perioadă, în primele 6 luni, am avut, de exemplu la Botoșani, 100 de litri, la Iași 140 de litri, mai spre sud la Galați 145-150 de litri. Avem cantități mai reduse, 30-50% față de o medie anuală a acestor luni.

Toți acești factori, inclusiv factorul uman, care își pune amprenta prin prelevări de apă, prin tot felul de derivații, duc la scăderea debitelor râurilor și inclusiv al fluviului Dunărea”, a mai declarat acesta.

Problema secetei se va rezolva mai greu 

„Situația actuală nu este una generată de lipsa precipitațiilor din ultima lună, lună și jumătate. Măsurătorile pe care le-am făcut în cadrul unor proiecte de cercetare - de exemplu vulnerabilitatea resurselor de apă din subteran, din Podișul Moldovei, la schimbările climatice - au vizat analiza variațiilor nivelului freatic din Podișul Moldovei. Au scos în evidență că seceta aceasta este o reflexie a secetei care a fost încă din anul trecut, august-septembrie. Pânza freatică nu a mai fost reîmprospătată, nu a mai existat posibilitatea de a se reîncărca cu apă și ușor, ușor nivelul freatic a scăzut, pe fondul cererii din ce în ce mai mare de apă pentru consumul casnic, consumul pentru diverse activități în agricultură. Aici sunt foarte multe investiții făcute la nivel local în legumicultură în zona Moldovei au dus la un deficit de apă destul de pregnant.

În următoarea perioadă lucrurile nu se vor remedia, chiar dacă vom avea cantități importante de precipitații. Vor mai dura câteva luni până când această prânză freatică se va reîncărca”, a mai spus Ionuț Minea. 

Administrația Națională „Apele Române” a transmis vineri, 8 iulie, că principalele 40 de lacuri de acumulare (cu rol important în alimentarea cu apă pentru populație, industrie și producțiade energie electrică) sunt pline în proporție de 80%. 

„Estimăm că până la sfârșitul lunii iulie, printr-o gestionare eficientă a volumelor de apă în principalele lacuri de acumulare, coeficient de umplere să fie mențiuni la un nivel de peste 70%”, arată sursa citată.