România este printre țările cele mai afectate de schimbările climatice, afirmă cercetătorul român Norel Rimbu, care activează în Germania. Cu toate acestea, el consideră că scenariile catastrofale sunt adesea exagerate.

În această vară, România a fost lovită de temperaturi extreme, ajungând aproape de 40 de grade Celsius, în timp ce fenomenele meteorologice extreme s-au intensificat. Furtunile violente au devenit mai frecvente, iar ploile tot mai rare, o tendință care, potrivit specialiștilor, va continua să se agraveze. Climatologul și meteorologul Norel Rimbu, cercetător la „Alfred Wegener Institute for Polar and Marine Research” din Bremerhaven, Germania, a explicat într-un interviu pentru „Adevărul” care sunt prognozele pentru anii următori și ce soluții ar putea fi aplicate pentru a face față acestor provocări climatice.

„Undele de căldură sunt fenomene meteorologice obișnuite a căror frecvență și intensitate depinde de o multitudine de factori, atât interni cât și externi. Cu toate acestea, analiza datelor instrumentale și proxy din ultimele sute de ani arată în mod clar că atât intensitatea cât și frecvența acestor fenomene au crescut în ultimul timp. Această creștere, mediatizată larg în ultimul timp, a produs și va produce în continuare îngrijorări legate de impactul undelor de căldură asupra activității și sănătății oamenilor din regiunile afectate”, explică cercetătorul pentru sursa citată.

Pentru a tempera acest proces de încălzire globală, cercetătorii explorează soluții inovatoare, printre care se numără și posibilitatea de a crea un nor artificial de praf, care să rămână localizat între Soare și Pământ.

„Studii recente analizează posibilitatea de a crea, în mod artificial, un nor de praf care să rămînă localizat, cel puțin pentru o perioadă, undeva între Soare și Pământ. Un astfel de nor de praf ar putea să absoarbă o parte a radiației solare care ajunge la Pământ. Scăderea intensității radiației solare ar putea atenua creșterea temperaturii Pământului datorată creșterii concentrației gazelor cu efect de seră. Există multe alte metode de a contracara schimbările climatice. Acestea sunt parte a unei științe noi numită geoinginerie. Acest domeniu se dezvoltă rapid și este de așteptat că modelele teoretice dezvoltate în cadrul acestei științe să fie aplicabile în viitorul nu prea îndepărtat”, adaugă Norel Rimbu. 

Clima se schimbă foarte repede, astfel încât adaptarea sistemelor naturale și a societății la noile condiții climatice este dificilă, dar nu imposibilă, crede cercetătorul. 

România se confruntă cu schimbări climatice tot mai evidente, iar efectele acestora vor continua să se intensifice în anii următori. Zonele din sudul țării, precum Oltenia, sunt deja afectate de secetă, iar scenariile de viitor indică o transformare treptată într-un peisaj deșertic. În acest context, mulți se întreabă dacă regiunile mai înalte și mai reci, precum Transilvania, ar putea deveni locuri mai propice pentru a trăi în viitor.

„Experimentele cu modele climatice indică o creștere accentuată a temperaturii și o scădere a cantităților de precipitații în sudul Europei, în ipoteza creșterii concentrației gazelor cu efect de seră din atmosfera terestră. Implicit undele de căldură, incendiile și perioadele de secetă vor fi mai frecvente și de intensitate mai mare și în România. 

Așa cum am menționat, caracteristicile undelor de căldură depind de tipul suprafeței unde se formează, poziția geografică și de mulți alți factori. Cum relieful și poziția geografică a Spaniei sau Greciei diferă semnificativ de cea a României este dificil de știut dacă caracteristicile climatului din zonele joase din țara noastră va fi similar cu cele ale climatului actual din Grecia sau Spania. 

Este însă aproape o certitudine că frecvența și intensitatea undelor de căldură va crește mult mai puțin în zonele înalte decât în zonele de altitudine joasă. Așadar, din punct de vedere climatic, cel puțin pentru mine, zonele de altitudine mai ridicată sunt preferabile zonelor de altitudine scăzută. Desigur, decizia de a migra spre zonele cu climat mai puțin extrem depinde de fiecare, starea climei fiind doar un criteriu dintr-o multitudine de alte criterii de ordin economic sau social”, spune Norel Rimbu, cercetător la „Alfred Wegener Institute for Polar and Marine Research” din Bremerhaven, Germania, pentru sursa menționată.