Păstrarea în vigoare a pensiilor ”speciale” riscă să aducă România o pierdere de miliarde de euro, pentru că Uniunea Europeană nu este de acord cu ele. România va pierde o parte din banii din PNRR, pentru că parlamentarii se încăpățânează să păstreze aceste sistem de pensii speciale, de care beneficiază chiar ei, judecătorii, angajații MAI și MApN. 

Oana Gheorghiu, cofondatoarea Asociaţiei ”Dăruieşte viaţă”, a explicat pe larg ce pierde România, într-o postare pe Facebook. Postarea a fost distribuită și de Tudor Chirilă, cunoscut pentru implicarea sa civică.

Ce sume pierde România pentru că păstrează pensiile ”speciale”.

1. Sisteme de apă şi canalizare – 1,88 miliarde de euro

2. Împăduriri şi protejarea diversității – 1,37 miliarde de euro

3. Managementul deşeurilor – 1,2 miliarde de euro

4. Sectorul de transport – 7,62 miliarde de euro

5. Fondul pentru Valul Renovării – 2,2 miliarde de euro

6. Energie – 1,62 miliarde de euro

7. Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale – 1,89 miliarde de euro

8. Reforma fiscală şi a sistemului de pensii – 482 milioane de euro

9. Sprijin pentru mediul de afaceri, cercetare, inovare – 2,36 miliarde de euro

10. Fond local pentru tranziția verde şi digitală a UAT-urilor – 2,1 miliarde de euro

11. Turism şi cultură – 200 milioane de euro

12. Sănătate – 2,45 miliarde de euro

13. România Educată – 3,6 miliarde de euro

”Trăim într-o țară de ”speciali”, cu legi pentru ei, cu fonduri pentru ei, cu pensii pentru ei, cu termene de pensionare speciale pentru ”speciali”...

În 2009, am încercat alături de Carmen Uscatu, să ajutăm un tânăr de 17 ani, a cărei viața depindea de o finanțare de la stat. Ne-a luat zile întregi să scotocim prin legislație și să alergăm după informații, pentru a afla că există niște fonduri speciale la ministerul sănătății și o lege specială pentru accesul la aceste fonduri, dar despre aceste lucruri știau doar cei ”speciali”, nicidecum oamenii normali, ăia de plătesc taxe normale și contribuții sociale. Așa s-a născut ideea de a face un ONG, atunci, în 2009. Ne propuneam să scoatem la lumină aceste legi și fonduri speciale, pentru ca orice om aflat într-o situație de viață și de moarte să aibă acces la ele.

Tot în 2009, mi-am amintit că, dintr-o întâmplare, aflasem cu vreo 2 ani  în urmă de existența unei facilități fiscale, așa că ne-am apucat din nou de investigat, să aflăm cum poate fi folosită această facilitate și cum am putea să o folosim noi pentru a crea condiții de tratament aici, acasă. 

Și ce credeți că am constatat? Aproape nimeni nu știa de această facilitate. Nici ONG urile și nici companiile. Oamenii se uitau la noi ca la extratereștri atunci când le povesteam despre posibilitatea de a folosi 20% din impozitul pe profit pentru a susține proiecte de CSR. Facilitatea fiscală exista din 2004 și era pentru ”speciali”, ținută în beznă, folosită doar de cei ”aleși”. Ne-a luat câțiva ani pentru a convinge o masă critică de existența și potențialul acestei facilități și de atunci multe proiecte au reușit ONG urile să facă, mai multe chiar decât statul român.

Am început să mă uit cu atenție la tot ce-i special în țara noastră: pensionări la 45 de ani, venituri ”speciale”, pensii ”speciale”, dezincriminări ”speciale”, investiții ”speciale” și tot așa.

Și într-un fel, noi, oamenii nespeciali din țara asta ne-am obișnuit cu categoria asta de ”speciali”, ne-am împăcat cu situația, am acceptat și că va trebui, probabil, să muncim noi, în viitor, până la 67-68 de ani, pentru ca ei să aibă azi toate lucrurile ”speciale” de care au nevoie.

Doar că, iată, suntem parte din UE și dacă noi ne-am obișnuit cu răul și mizeria din jurul nostru și nu mai vedem absurdul în care trăim, ăștia de la UE îl văd. Și vor să ne ajute să ne redresăm și să fim rezilienți, pentru asta însă ne cer să facem câteva lucruri printre care să mai renunțăm la speciali... măcar la pensiile lor nesimțite.

Am copiat de la Ligia Roxana Mahalean lista proiectelor și bugetelor pe care le pierdem dacă lăsăm cele câteva sute de speciali din parlament să pună mai mult preț pe pensiile speciale decât pe viitorul nostru și mai ales al copiilor noștri.

1. Sisteme de apă şi canalizare – 1,88 miliarde de euro

1630 km construiți de rețele de apă

2470 km construiți de rețele de canalizare

conectarea a 88.000 de gospodării la rețele de apă şi canalizare

2. Împăduriri şi protejarea diversității – 1,37 miliarde de euro

plantate 45.000 de hectare de pădure

2900 habitate de pajişti reconstruite ecologic

3. Managementul deşeurilor – 1,2 miliarde de euro

ţinta de 55% grad de reciclare în 2025

553 echipamente de monitorizare a poluării aerului

4. Sectorul de transport – 7,62 miliarde de euro

434 km de autostradă construiți

52 stații electrice construite

625 hectare de perdele forestiere

implementarea unui nou sistem de taxare ”poluatorul plăteşte”

înnoirea a 200.000 de maşini din parcul auto până în 2026

311 km de cale ferată modernizată

110 km de cale ferată electrificată

206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare

12,7 km de rețea nouă de metrou

32 de trenuri noi de metrou

5. Fondul pentru Valul Renovării – 2,2 miliarde de euro

1000 – 1500 blocuri reabilitate energetic

2000 clădiri publice reabilitate

6. Energie – 1,62 miliarde de euro

400 km rețea de distribuţie gaz metan si altele cu emisii scăzute de carbon

finalizare punere în funcțiune a cel puțin 100MW (200MWh) capacitate de stocare energie electrică

7. Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale – 1,89 miliarde de euro

legarea ministerelor într-o singură rețea

8,5 milioane de cetățeni cu carte de identitate electronică

300.000 de funcționari publici instruiți digital

internet de mare viteză în 790 de sate

8. Reforma fiscală şi a sistemului de pensii – 482 milioane de euro

creştere venituri colectate cu 3% din PIB

600.000 case de marcat conectate la sistemul IT ANAF

pensii speciale limitate

sistem nou de pensii cu indexare automată

9. Sprijin pentru mediul de afaceri, cercetare, inovare – 2,36 miliarde de euro

3000 de contracte de finanțare prin schema de ajutor de stat pentru digitalizarea IMM-urilor

280 de contracte de finanțare prin Schema de minimis pt listare la bursă

500 de vouchere acordate prin schema de Suport pentru mediul de afaceri

10. Fond local pentru tranziția verde şi digitală a UAT-urilor – 2,1 miliarde de euro

140.000 mp construiți pentru locuințe sociale

880.000 mp construiți de locuințe pentru specialişti în educație şi sănătate în mediul rural

420 autobuze electrice, cu stații de încărcare şi 50 de tramvaie (în municipii reşedință de județ)

6500 de stații noi de încărcare vehicule electrice

11. Turism şi cultură – 200 milioane de euro

30 castele, 95 biserici şi mănăstiri, 20 de sate cu arhitectură tradițională puse în valoare

3 castele, 11 biserici şi mănăstiri, 3 fortificații romane restaurate

-15 destinații turistice verzi certificate

10 prezentări naționale şi internaționale de film românesc

12. Sănătate – 2,45 miliarde de euro

200 de centre comunitare construite sau renovate, cu dotări noi şi personal

3000 de cabinete de asistenţă medicală primară dotate si renovate, în special la sate

26 secţii de terapie intensivă nou-născuţi, inclusiv ambulanţă transport nou-născuți

30 de ambulatorii reabilitate/modernizate/extinse/dotate

10 unităţi medicale mobile

13. România Educată – 3,6 miliarde de euro

50 de şcoli noi

1800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor

75.000 săli de clasă dotate cu mobilier

20.000 locuri de recreere şi lectură

20.000 de locuri de cazare nou create în campusuri universitare

1175 SMART LAB-uri

140 de creşe înființate şi operaţionalizate

-10 centre de învăţământ dual”.