Csaba Asztalos, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, critică dur o prevedere scandaloasă din Noile Legi ale Educației propuse de ministru Ligia Deca. Noul proiect de lege a învățământului propune un examen suplimentar de admitere la liceu, examen în urma căruia până la 60% dintre elevii de la un anumit profil pot ocupa locurile de la liceu, în clasa a IX-a cu un examen separat ca dificultate și subiecte față de ceilalți 40%. Este discriminatorie o asemenea propunere? Șeful CNCD a avut un răspuns ferm: Principiul egalității nu este respectat, iar școala trebuie să ridice toți elevii la un anumit standard, nu să polarizeze / Pentru ceilalți 40% dintre elevi nu ne interesează dacă urmează specializarea care li se potrivește, ei sunt second-hand?

„Ce se întâmplă cu elevii care vor intra pe baza repartizării computerizate, pe cele 40% locuri la un profil de liceu, rămase în urma examenului de admitere propus prin proiectul de lege a Educației de Ministerul Educației, se întreabă președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Csaba Asztalos. Acesta atrage atenția, într-un interviu pentru Edupedu.ro, asupra faptului că justificarea oferită de ministra Educației și de alți oficiali ai instituției potrivit căreia pentru cei care dau examen de admitere va fi o selecție mai bună a profilului și specializării, nu este una care să respecte principiul egalității. „Pentru ceilalți 40% dintre elevi nu ne interesează dacă urmează specializarea care li se potrivește?”, întreabă președintele CNCD.

Asztalos atrage atenția că prin astfel de măsuri și prin justificarea creării claselor „de elită” prin impunerea unui examen care să ducă la admitere pe anumite locuri „de elită” doar pentru 60% dintre locurile unei școli din sistemul de învățământ obligatoriu, de fapt „începem să polarizăm”. „Prin două tipuri de examene diferite, total diferite, vor intra elevi pe aceiași specializare”, lucru care contravine chiar misiunii învățământului preuniversitar, în opinia juristului, învățământ prin care ar trebui „să întărim și să creștem clasa de mijloc a elevilor care ating un anumit standard – în primul rând să nu părăsească școala și după aia să fie competitivi”.

„Or eu consider că prin aceste proiecte de lege noi polarizăm și mai mult colectivul elevilor – vom avea elevi foarte, foarte slabi și cei care pleacă din școală, respectiv așa-zisa elită, așa zisa performanță”, spune Csaba Asztalos, pentru Edupedu.ro.

Președintele CNCD vorbește și despre încurajarea meditațiilor, prin organizarea unei admiteri separate la liceele „de elită”. Pentru fenomenul creșterii pieței meditațiilor nu pot fi învinuiți părinții, spune Asztalos, pentru că aceștia vor să aibă copii mai bine pregătiți, dar printr-un examen suplimentar la anumite licee autorul legislației „polarizează în funcție de resursele pe care le au părinții”.

Astalosz Csaba: Nu înțeleg rațiunea acestei soluții și am văzut interviul doamnei ministru și declarația reprezentanților ministerului Ministerului Educației care justifică această soluție prin faptul că este nevoie de o evaluare mai profundă în anumite licee, colegii în care există concurență. Este nevoie de evaluare mai profundă, să se vadă dacă candidatul, elevul se potrivește specializării respective și standardului liceului. Presupun că se gândesc la așa-zisele licee de elită. Dar punem întrebarea, presupunem că avem un liceu care organizează pentru 60% din locuri examen, după evaluarea națională, pe materii specifice specializării respective, așa cum arată exemplul dat de ministră în interviu de la RFI. Adică am o clasă de chimie-biologie/științele naturii și pe 60% din locuri voi da examen la biologie și chimie să văd dacă candidatul sau candidații într-adevăr au o chemare spre specializare asta. Și să spunem că avem 25 de elevi în clasă. 60% vor intra în acea clasă pe examenul de chimie-biologie, iar restul de 40% vor intra cu examenul de la evaluarea națională, care este examen de română și matematică. Nu cred că trebuie să fie cineva jurist să înțeleagă că prin două tipuri de examene diferite, total diferite, vor intra elevi pe aceeași specializare, iar această analiză poate fi făcută la orice specializare.

Adică cei 40% (n.red. care intră pe baza evaluării naționale) nu ne interesează dacă ei urmează specializarea care li se potrivește? În cazul lor nu mai avem o concentrare pe elev? Dacă facem o formă mascată de selecție, așa-zise clase de elită sau școli de elită, noțiunea asta de clasă de elită, în primul rând, nu este corectă, pentru că tre să am o competitivitate. Și da, acolo unde am elementul de talent, pot să organizez activități, cercuri, poți să sprijini pentru a se dezvolta elevul respectiv sau elevii respectivi. Nu are nimeni nicio problemă cu performanța, dar noi de fapt ce urmărim, ca în societate să avem o polarizare a celor foarte, foarte bogați și acelor foarte, foarte săraci și clasa de mijloc să sufere? Adică în școala preuniversitară ce urmărim? Să întărim și să creștem clasa de mijloc a elevilor care ating un anumit standard – în primul rând să nu părăsească școala și după aia să fie competitivi. Începem să polarizăm, să sprijinim procese prin care să avem așa-zise școli, colegii de elită.

Prin ce s-a manifestat asta până acum? Prin reguli interne prin care au spus că elevul care nu atinge media de 8,50 sau 9, depinde de colegiu, nu mai poate să rămână în colegiul respectiv. Am avut cazuri inclusiv noi, da? (n.red. la CNCD) În situația în care în educație notarea și trecerea este cu nota 5. Adică, până la urmă, aici este întrebare pe acea specializare – în cazul celor 40% dintre elevi care intră într-o clasă pe o specializare, în cazul lor nu e centrată educația pe elevi?

Trebuie găsit un echilibru în nevoia acelor elevi care sunt în zona de performanță, dar și a celorlalți elevi care sunt acolo între performanță și clasa de mijloc a elevilor, ca să spun așa. Ori eu consider că prin aceste proiecte de lege noi polarizăm și mai mult colectivul elevilor – vom avea elevi foarte, foarte slabi și cei care pleacă din școală, respectiv așa-zisa elită, așa zisa performanță.

„Nu este conform principiul egalității 60% dintr-un colegiu să intre pe un tip de examen și 40% să intre pe un alt tip de examen”

„Din punctul meu de vede, ceea ce am înțeles eu este că sunt niște colegii așa-zise de elită, la care pe actualul sistem de admitere intră elevi care în clasa a IX-a, a X-a nu sunt la nivelul la care se așteaptă colegiul sau colegiile respective și atunci au tot felul de probleme în a menține așa-zisa elită și performanță, pentru că evaluarea națională nu poate fi atât de bine calibrată astfel încât să răspundă la toate nevoile respective. Dar până la urmă evaluarea națională se dă pe același subiect, pe același barem, același sistem de evaluare. Ca atare, este o competiție și este o evaluare corectă. Dacă se dorește să se revină la vechiul sistem în care să facă evaluare și să fie un examen de admitere, atunci să se facă pe linie, adică pentru toată lumea. Nu este conform principiul egalității să am o specializare, cum s-a spus, științele naturii sau filologie, sau mate-info, intensiv engleză sau mai știu eu ce specializări există, și pe aceste specializări 60% dintr-un colegiu să intre pe un tip de examen și 40% să intre pe un alt tip de examen.

Or cum abordăm această soluție? Sunt două lucruri diferite pentru elevi aflați în situație comparabilă, iar acest argument de a ne focusa pe nevoile elevului, să ne concentrăm pe elev este valabil și pentru cel care intră cu evaluarea națională. Adică ce voi face? Voi avea trei clase în care sunt cei care au intrat cu examen de admitere, după evaluare națională și două clase care au intrat cu examenul de evaluare națională și în cele trei clase o să asigur mai multe resurse, o să-i tratez ca elită și celelalte două clase cum le tratez? A, voi ați intrat cu evaluarea națională, voi sunteți second-hand? Nu!”, a transmis Csaba Asztalos, întrebat dacă a înțeles argumentele din spatele unei asemenea decizii.