Semnatarii cer și conservarea pădurii Hoia-Baciu și a pășunilor într-o arie naturală protejată.

Un grup format din academicieni, ecologi și activiști clujeni adresează o scrisoare deschisă primarului Emil Boc, solicitând închiderea traficului auto prin Pădurea Hoia-Baciu și conservarea acesteia ca arie naturală protejată. Deși strada Uliului a fost reparată cu peste 1 milion de euro, autoritățile nu au luat măsuri pentru protejarea peisajului natural, promisiuni făcute în ianuarie la dezbaterea bugetului local.

Hoia-Baciu este o oază naturală prețuită de mii de clujeni pentru recreere și sănătate, oferind un mediu liniștit, lipsit de zgomotul urban și traficul auto. Cu toate acestea, accesul auto prin pădure, prin continuarea Aleii Muzeului Etnografic, pune în pericol biodiversitatea și siguranța vizitatorilor. Mașinile care circulă cu viteze de peste 70 km/h nu doar că perturbă fauna, dar pun în pericol oamenii care se bucură de acest spațiu pentru plimbări și activități recreative.

Semnatarii scrisorii cer de urgență stoparea traficului auto și protejarea pădurii prin adoptarea unui plan de management care să asigure viitorul peisajului Hoia-Baciu. Această măsură este esențială pentru a păstra un spațiu vital în fața urbanizării accelerate și pentru a asigura sănătatea și bunăstarea comunității clujene pe termen lung.

Printre semnatari se numără numeroși experți și profesori universitari de la Universitatea Babeș-Bolyai și alte instituții din țară.

Iată textul integral al scrisorii :

DRUMUL PRIN HOIA TREBUIE ÎNCHIS TRAFICULUI AUTO ȘI PĂDUREA HOIA-BACIU ȘI PĂȘUNILE TREBUIE CONSERVATE ÎNTR-O ARIE NATURALĂ PROTEJATĂ -

SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PRIMARUL CLUJULUI, EMIL BOC

14.10.2024

Domnule primar Emil Boc,

Deși strada Uliului a fost reparată cu peste 1 milion de euro^[1], nu s-a cheltuit niciun ban cu protejarea efectivă a peisajului Hoia-Baciu ca arie naturală protejată, așa cum ați promis la dezbaterea bugetului local din ianuarie 2024. Dimpotrivă, a fost facilitat accesul auto pe unul din drumurile din Hoia de valoare patrimonială, care se află în continuarea Aleii Muzeului Etnografic. Cerem de urgență stoparea traficului auto pe acest drum.

Cerem ca Hoia să fie conservată cu statut de arie naturală protejată pentru biodiversitate și societate prin punerea în dezbatere publică a studiului de biodiversitate și a planului de management cerut de societatea civilă și finanțat de Primăria Municipiului Cluj-Napoca, și adoptarea unei Hotărâri de Consiliu Local care să asigure viitorul sustenabil al peisajului Hoia-Baciu.

Un număr de peste 12.000 de clujeni au semnat o petiție SOS împotriva tăierilor abuzive de arbori în această pădure, dar și pentru o gestionare mai bună a pădurii.^[2]

Mii de oameni ies săptămânal în Hoia pentru a se bucura de natură. Hoia este extrem de atractivă pentru că este un ecosistem divers, cu înalte valori naturale, dar are și câteva trăsături cruciale pentru ca valoarea ei de recreere sau chiar terapeutică să se poată manifesta: nu este copleșită de zgomotul mașinilor (poluare fonică), nu este înțesută și fragmentată de structuri artificiale. Totodată, este important de menționat că numărul persoanelor care vizitează această pădure pentru a se bucura de beneficiile ei legate de recreere, socializare și biodiversitate este în creștere. La nivelul societății clujene se dezvoltă o apreciere din ce în ce mai profundă pentru natură, iar aceste valori se vor consolida în viitor (așa arată toate documentările de specialitate referitoare la populațiile urbane) pentru că expunerea directă la natură contribuie la bunăstarea fizică și mentală a oamenilor, iar urbanizarea tot mai accentuată face ca astfel de spații verzi să devină refugii esențiale pentru recreere și reconectare cu mediul natural. Pe măsură ce conștientizarea beneficiilor naturii crește, locuitorii orașului vor căuta din ce în ce mai mult să protejeze și să valorifice aceste resurse.

Pentru a facilita accesul locuitorilor de pe Strada Uliului, după surparea drumului, s-a ales varianta de a lărgi Aleea Muzeului Etnografic și continuarea acesteia prin pădure. Este important să înțelegem că acest drum are importanță socio-culturală: foarte multe persoane au folosit, folosesc și vor folosi acest drum pentru activități recreative, sănătoase (biking, jogging, plimbare). De asemenea, fiind evidențiat pe hărțile istorice (secolele 18, 19, 20), acest drum are și o valoare de moștenire istorică. Acest traseu este asociat cu numeroase amintiri colective și experiențe personale de-a lungul timpului, constituind un spațiu de socializare și relaxare în mijlocul naturii.

Activitățile de recreere în natură nu sunt compatibile cu traficul intens (unele mașini au viteze de peste 70 km/oră). De asemenea, zgomotul continuu al mașinilor deranjează atât persoanele care vizitează natura (inclusiv prin disconfort continuu) cât și o sumedenie de specii de animale care trăiesc acolo. Traficul auto antropizează și mai tare pădurea, alungă animalele sensibile la zgomotul și circulația permanentă a mașinilor, iar viteza mare este un pericol pentru persoanele care doresc să se bucure de pădure la pas sau cu bicicleta, dar şi pentru animalele care traversează drumul intens circulat. Mortalitatea vertebratelor cu dimensiuni mici datorită intensificării traficului este deja observată. Creșterea traficului pe această rută va duce la creșterea presiunilor și consolidarea intereselor pentru a continua dezvoltarea infrastructurală care este incompatibilă cu natura și cu activitățile sociale de recreere în natură. Aceste efecte de tip feedback pozitiv odată consolidate vor face imposibile implementarea protejării naturii pentru biodiversitate și societate[3], prin urmare vor priva societatea de spații urbane și peri-urbane vitale pentru implementarea Soluțiilor Bazate pe Natură, centura verde și alte ințiative asemănătoare.

Drumul pentru traficul auto, nu-și mai îndeplinește rolul după repararea străzii Uliului și este nevoie să fie închis de urgență mașinilor și prin acesta redat populației care utilizează natura și naturii. Societatea civilă cere acest lucru din 2021, prin proteste la care au participat sute de oameni.^[4],[5] Închiderea drumului pentru trafic auto nu e o măsură singulară, ci trebuie integrată planului de management propus prin studiul de biodiversitate despre pădurea Hoia-Baciu și împrejurimi, cerut de societatea civilă, contractat de Primărie, și lăsat la sertar de mai bine de un an.

Ne aflăm într-un moment critic pentru protejarea naturii din pădurea Hoia, ca parte dintr-un Inel Verde Metropolitan. Dacă pierdem această oportunitate, toate viitoarele inițiative de capitalizare ecologică a naturii, Soluțiile Bazate pe Natură în special, vor fi compromise odată pentru totdeauna. Dacă drumul nu se închide pentru trafic, presiunea pentru construcții și extinderea structurilor artificiale va crește în detrimentul naturii. Suntem într-un moment decisiv, în care trebuie să alegem între interesele celor care doresc să extindă construcțiile și infrastructura care permite intensificarea traficului sau interesele, de bun simț, ale unei comunități de sute de mii de oameni care vor necesita natură din ce în ce mai mult.

Nu dorim ca Pădurea Hoia și peisajul Hoia Baciu la modul general să fie arii izolate de societate. De fapt, numărul de oameni care beneficiază de contribuțiile naturii este deja la ordinul miilor, mult mai mare decât persoanele care traversează cu mașina acea pădure poluând-o și fragmentând-o, și odată cu crizele care survin din schimbările globale acest număr va fi și mai mare.

Stoparea traficului auto prin pădure, realizarea de noi poteci pietonale și velo, signalistica pentru trasee turistice și panouri legate de biodiversitatea pădurii, pășunilor cu arbori și pajiștilor limitrofe sunt propuneri de bun simț pentru a prezerva natura urbană, atât de amenințată de dezvoltarea imobiliară haotică. Intervențiile pot direcționa utilizarea pădurii Hoia prin structuri care diversifică conexiunile om natură pe plan experiențial, emoțional, cognitiv, filosofic și relațional. Într-un final, este nevoie de asistarea societății pentru ca oamenii să fie custozi, îngrijitori înțelepți și nu distrugători ai naturii rămase. Acestea sunt intervenții demne pentru un oraș academic, smart city și o guvernare a orașului pentru care de altfel tranziția spre sustenabilitate și neutralitate climatică sunt deziderate asumate. Prin aceste activități Clujul poate deveni oraș model pentru celelalte orașe din România și această parte a Europei. Distrugerea naturii ca resursă intangibilă critică pentru societatea din prezent și în special din viitor nu necesită nici virtute, nici capacități înțelepte de guvernare. O poate face orice persoană și orice putere politică, pentru că a distruge nu este greu și nici smart. Totodată, a lua decizii în favoarea celora cu putere economică, chiar dacă prin asta se sacrifică resurse pentru majoritatea oamenilor, și a intra în alte jocuri de putere care favorizează o minoritate puternică financiar, înseamnă asimetrii de putere care în timp își vor manifesta efectele negative asupra societății. Trebuie să realizăm că ne aflăm în fața pierderii ultimelor hectare de natură periurbană. Distrugerea naturii în acest context aduce beneficii sociale minime, care pălesc în comparație cu uriașele costuri sociale pe termen lung. Fiecare hectar de natură rămas are o valoare inestimabilă și contribuie direct la calitatea vieții noastre. Odată pierdută, natura nu poate fi recuperată.

Pentru a îndrepta parțial greșelile din trecutul recent, Hoia trebuie ocrotită cu statut de arie naturală protejată prin punerea în dezbatere publică a studiului de biodiversitate finanțat de Primărie și implementarea măsurilor de conservare a biodiversității și a restaurării conexiunilor dintre oameni și natură. De asemenea, solicităm ca un reprezentant al societății civile să fie în comisia de circulație a Primăriei pentru ca decizii grăbite când se surpă un drum să nu conducă la trafic auto prin mijlocul pădurii când există soluții mai bune.

Conservarea biodiversității pentru a crește capacitatea de adaptare a societăților urbane la schimbările climatice și la modul general schimbările globale este o măsură inevitabilă. La nivelul Uniunii Europene este promovată ideea de „contabilizare a ecosistemelor” (ecosystem accounting), care înseamnă de fapt recunoașterea și susținerea multiplelor contribuții ale naturii pentru societățile urbane. Deoarece ecosistemele sunt formate din de specii (organisme vii) care au limite de toleranță la impactul uman și au necesități ecologice, menținerea rezilienței ecosistemelor nu se poate face prin activități care cresc extincția speciilor. Extincția speciilor destabilizează ecosistemele prin scăderea redundanței și scăderea diversității de răspuns. În acest moment, tot peisajul Hoia răsună de zgomot, este plină de gunoaiele oamenilor (numărul vetrelor de foc ilegale cel puțin s-a triplat în ultimii partru ani și asta crește probabilitatea pentru incendiu) și este amenințată de distrugerea habitatelor și fragmentare pe cel puțin trei fronturi: centura, expansiunea imobiliară și acum acest drum intens circulat.

În speranța că veți opri escalarea traficului auto în pădurea Hoia, să fie această scrisoare și decizia înțeleaptă din partea Primăriei o mărturie a responsabilității noastre colective față de societatea curentă și generația care va urma.

 Cu respect,

Dr. Dohotaru Adrian, Vicepreședinte Rețeaua pentru Natură Urbană RNU

Dr. Hartel Tibor, ecolog, conferențiar universitar Facultatea de Ştiința şi Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai, membru Academia Europaea

Dr. Dragoș Dacian, Profesor, Facultatea de Științe Politice Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Anghel Remus Gabriel, Profesor, Școala Națională de Studii Politice și Administrative şi cercetător la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale

Dr. Copoeru Ion, Profesor, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Ruicănescu Adrian, biolog, cercetător științific III, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice București, filiala Cluj-Napoca

Mititean Radu, director exectiv, asociația turistică sportivă civică și ecologistă CLUBUL DE CICLOTURISM “NAPOCA” ( CCN )

Constantinescu Mihai, naturalist, președinte Asociația Natura Transilvaniei

Dr. Peca Loredana, cercetător biolog și educator pentru natură, grupul civic „Umbrela Verde”

Dr. Silye Lóránd, geolog, conferențiar universitar, Facultatea de Biologie şi Geologie, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Sevianu Eliana, ecolog, lector universitar, Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Arghiuș Viorel, geograf, lector universitar, Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai

Mornea Marius, Asociația Clujul Sustenabil

Dr. Kósa  Ferencz, biolog, lector universitar, Facultatea de Biologie şi Geologie, UBB

Dejeu Luminița, Comunitatea Declic

Dr. Turtureanu Dan, Cercetător Științific, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Réti Kinga-Olga, specialist știința mediului, lector, Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, UBB

Dr. Stoica Adrian, biolog, cercetător științific II, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice București, filiala Cluj-Napoca

Dr. Schuster Christian, lector, Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Oltean Ovidiu, asistent universitar, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Ștefănescu Lucrina, cercetător științific, Facultatea de Ştiința şi Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Filip Sorin, conferențiar, Facultatea de Geografie, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Corpade Ana, lector, Facultatea de Geografie, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Bădărău Sabin, conferențiar, Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Bücs Szilárd-Lehel, președinte, Centrul pentru Cercetarea și Conservarea Liliecilor

Dr. Maloș Cristian, lector, Facultatea de Știinta și Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai

Mereuță Bianca, strateg de brand, fondator Editura Signatura

Dr. Ciobanu Natalia, specialist în științele mediului și reziliență la schimbări climatice, Asociația Clujul Sustenabil

Dr. Bălc Ramona, conferențiar universitar Facultatea de Ştiința şi Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Stermin Alexandru, biolog, Facultatea de Biologie si Geologie, UBB

Dr. Haitonic Raluca, geolog, Facultatea de Biologie si Geologie, UBB

Dr. Ursu Tudor, biolog, cercetător științific II, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice București, filiala Cluj-Napoca

Dr. Fosztó László, antropolog social, cercetător ISPMN - Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale

Dr. Horváth Csaba, lector, Facultatea de Geografie, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Petrescu-Mag Ruxandra Malina, conferentiar, Facultatea de Stiinta si Ingineria Mediului, Universitatea Babes-Bolyai

Dr. Petrescu Crina, Profesor, Facultatea de Business, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca