Primarul Emil Boc a aprobat ștergerea de pe statuia lui Baba Novac din Cluj-Napoca a mesajului care prezenta pe scurt destinul tragic al viteazului căpitan al lui Mihai Viteazu. 

De pe statuie a dispărut textul ”ucis în chinuri groaznice de către unguri în data de…”.

Acum pe statuie scrie numai ”ars pe rug în ziua de 5 februarie 1601”.

În septembrie 1998, când Gheorghe Funar era primarul Clujului, pe soclul statuii lui Baba Novac a fost montată o plăcuță cu textul: ”Baba Novac, căpitan al lui Mihai Viteazul, ucis în chinuri groaznice de către unguri în data de 5 februarie 1601”.

Modificarea a fost aprobată de Primăria Cluj-Napoca ca semn de reconciliere. 

Recent, și alte statui românești au fost batjocorite de administrația Boc, în cadrul proiectului de refacere a străzilor Mihail Kogălniceanu și a celor adiacente. Statuia lui Iuliu Maniu, de lângă vechiul zid al Cetății Clujului, a fost aruncată la pământ și acoperită cu o pânză, grupul statuat Școala Ardeleană a fost dat jos de pe soclu și ”plantat” în granit, iar bustul savantului Emil Racoviță a dispărut de pe strada Kogălniceanu. Dacă în cazul statuii lui Maniu, aceasta a fost repusă pe soclu, în cazul celorlalte monumente nu s-a făcut nimic pentru a fi îndreptate gafele uriașe.

Nu putem să nu menționăm și statuile lui Lucian Blaga și Mihai Eminescu, din fața Teatrului Național Cluj, care au fost amplasate pe noi socluri, după finalizarea esplanadei, mult mai mici, iar luni de zile nici măcar nu s-au pus acolo plăcuțele care să explice câteva cuvinte despre marile personalități. În cele din urmă, recent, s-au pus două plachete, mai mult forțat, care nu prea au reușit să îndrepte lucrurile, fiind puse prost și greu vizibile. 

Acum va urma și refacerea Pieței Avram Iancu, dar acolo primarul Emil Boc a promis că nimeni nu se va atinge de statuia lui Avram Iancu, deși sunt voci care spun că nu este estetică.

Istoria legendarului ostaș Baba Novac și chinurile groaznice în care a murit

Baba Novac a fost un vajnic luptător împotriva otomanilor, haiduc sârb, apoi în Oltenia, a intrat în slujba lui Mihai Viteazul, în timpul atacului armatei lui Mihai asupra garnizoanei turcești din Ada Kaleh și i-a rămas fidel până la moarte.

El a fost bătut de turci în tinerețe până când a rămas fără dinți, de aici fiind și denumirea de ”Baba”.

Prima sa misiune, care l-a ridicat în rândul celor mai apreciați oameni ai lui Mihai Viteazul, a fost incursiunea din primăvara anului 1595 când în fruntea a 700 de haiduci a trecut Dunărea, a înaintat pâna la munții Balcani, ca să aștepte oastea turcească condusă de Hasan Pașa care trecea munții pentru a-l întâlni la Sofia pe sultan. 

Baba Novac a atacat această oaste punându-l pe fugă pe Hasan și luând căruțele și caii, armele și toată comoara.

Baba Novac l-a secondat pe Mihai Viteazu în toate bătăliile care au urmat.

În timp ce se afla cu o solie, Baba Novac a fost arestat de Dieta din Cluj (formată din aristocrația maghiară) și condamnat la moarte în Cluj, fiind executat prin ardere pe rug la data de 5 februarie 1601. O statuie a lui Baba Novac se găsește în dreptul Bastionului croitorilor din Cluj.

La 5 februarie 1601, ora 10 a.m. Baba Novac a fost ars pe rug, după care trupul i-a fost tras în țeapă și expus în dreptul fortificației orașului. Baba Novac a fost arestat de Ștefan Csaky, unul dintre conducătorii grupării nobiliare care urmărea răsturnarea situației politice din Transilvania. S-a păstrat și consemnarea cheltuielilor făcute cu execuția: ”Am dat țiganilor pentru că au schingiuit, au torturat, au fript și au tras în țeapă pe Baba Novac și pe preotul. Am plătit pentru Baba Novac și preotul, celor 2 călăi. Am plătit lui Luca, aciul (lemnarul), pentru că a cioplit țeapa pentru Baba Novac. Execuția a avut loc în prezența autorităților, nobililor și a generalului mercenar Gheorghe Basta, care urmărise execuția de la fereastra unei case din piața orașului, punându-l apoi în țeapă pe Drumul Feleacului, pe locul numit azi Piața Baba Novac.

La câteva zile după lupta de la Guruslău (3 august 1601), Mihai Viteazul se întoarce biruitor spre orașul Cluj. Aflând locul unde a fost tras în țeapă Novac, Mihai Viteazul pune un steag în amintirea bravului ostaș și haiduc. În jurul moșiei dăruite lui Baba Novac de către Mihai Viteazul s-a dezvoltat cartierul craiovean Brazda lui Novac.

Fiii săi (Novăceștii), au fost la rândul lor aprigi luptători antiotomani. A avut un frate, Radovan, și mai mulți fii, dar cu fiul cel mare, Gruia Novac (despre care s-au scris atâtea balade și s-au țesut atâtea legende), a apucat să haiducească și să lupte împreună.