Sunteți candidatul PRO România la Senat, dar și profesor de matematică. Ce ne puteți spune despre situația actuală din școala românească?

Școala românească a avut mai tot timpul rezultate foarte bune la Olimpiadele internaționale școlare, dar performanțele obținute s-au datorat unui număr restrâns de elevi și cadre didactice.

În schimb, la nivelul învățământului de masă, educația băltește în mediocritate, o situație reflectată și de testele PISA, unde ne situăm sub aproape toate țările Uniunii Europene,  la matematică situându-ne chiar pe ultimul loc! Rezultatele slabe la aceste teste au venit în același an cu una din primele decizii ale guvernului Orban (1): desființarea Institutului de Științe ale Educației, singurul institut de cercetare independent capabil să prezinte și să analizeze rezultatele cercetărilor în domeniul educației din România în mod obiectiv.

Analiza realizată de OECD în urma ultimei testări PISA relevă faptul că statutul socioeconomic reprezintă factorul major de influență asupra performanțelor elevilor. În România, elevii din familii cu statut socioeconomic bun au obținut, la citire/lectură, cu 109 puncte mai mult decât cei din familii cu statut socioeconomic scăzut, decalajul fiind mult mai mare decât cel înregistrat la testarea din 2009 (86 de puncte). Statutul socioeconomic a fost strâns corelat și cu performanțele la matematică și științe. 

Elevii români din medii dezavantajate au aspirații școlare mai reduse, chiar și cei care înregistrează rezultate foarte bune: 1 din 4 elevi din medii dezavantajate se gândește că nu va absolvi învățământul terțiar, comparativ cu 1 din 30 de elevi din medii socioeconomice avantajate. Datele de cercetare arată disparități semnificative ale rezultatelor între școli. Cu alte cuvinte, există tendința de grupare pe școli a elevilor cu rezultate bune. De asemenea, un elev dintr-o familie cu statut socio-economic dezavantajat are doar 13% șanse să fie înscris într-o școală plasată între primele 25% după performanță (media OECD fiind de 17%)!

O concluzie a acestei analize, susținută de evoluțiile în timp ale indicatorilor, a fost că dezvoltarea României este frânată în prezent de nivelul actual al performanțelor școlii, iar efectele negative se resimt tot mai puternic în toate domeniile și în toate aspectele societății.

Dar ce măsuri ar trebui luate pentru a avea o școală performantă? 

Faptul că PRO România a pus un dascăl pe primul loc pe lista de la Senat este un prim semnal că în politica de mâine vor fi cooptați mai mulți profesioniști din educație. Strategia care va da rezultate va fi una transpartinică, proiectată pe termen lung, la care să lucreze specialiști din diverse domenii – nu doar din educație, ci și din resurse umane, din antreprenoriat – și din toate structurile care lucrează cu forță de muncă, de la universități la AJOFM-uri, pentru că sunt semnale de alarmă peste tot în piața muncii cu privire la necesarul de specializări pe care să le ofere sistemul de educație.

Este necesar să formăm cadre didactice performante, să găsim pârghiile prin care să atragem absolvenți cu vocație spre o carieră în educație. Ar trebui reînființat Institutul de Științe ale Educației, desființat abuziv de guvernul PNL, deoarece România nu mai are în acest moment niciun institut de cercetare prin care să analizeze rezultatele politicilor sale educaționale. De asemenea, dacă luăm țările europene cu cele mai bune rezultate la testarea PISA ca exemple de bună practică – Estonia, Finlanda, Polonia, atunci este evident că o reformă curiculară este obligatorie.

E mult de lucru, parlamentul trebuie să monitorizeze politicile educaționale, ar trebui să fie proiectul întregii societăți, nu doar al unei guvernări. Sper că vom începe în curând o primă etapă, odată ce PRO România va ajunge la guvernare. 

Și ce ar trebui să facem cu școala online?

Școala online a venit ca o soluție de avarie anul trecut și în țara noastră a fost prost aplicată. Nu degeaba 72% dintre români doresc redeschiderea imediată a școlilor. În toamnă am fost singura țară din Europa nepregătită pentru valul doi al pandemiei, guvernul PNL a închis imediat școlile, timp în care majoritatea școlilor din Europa au rămas deschise. Pe de altă parte, procentul de analfabetism funcțional a atins apogeul depășind 40%, dublul mediei din Uniunea Europeană! Dacă nici asta nu i-a îngrijorat pe actualii guvernanți, nu trebuie să ne surprindă faptul că s-au luat decizii precum închiderea școlilor. Până și conducerea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) recomandă să fie deschise școlile. 

PRO România are un plan de redeschidere etapizată a școlilor, începând cu zonele unde rata de infectare e mică, plan care-l va pune în aplicare din prima zi de guvernare. De asemenea, vom demara un program de testare în masă pentru personalul didactic și cel auxiliar din școli, astfel încât școala să înceapă în condiții de siguranță. Sunt fonduri europene în acest sens, mai trebuie să ajungă oameni competenți la guvernare. Iar asta se poate întâmpla dacă fiecare votează în cabina de vot cu gândul la viitorul României, dacă votează PRO România. 

Realizat de SC DHC MEDIA NET SRL la comanda Partidul PRO România - Cluj, cod mandatar: 11200008