Domnule Magdaș, sunteți profesor de matematică și director adjunct la Colegiul Național Emil Racoviță din Cluj-Napoca. Ce ne puteți spune despre cum funcționează școala online și care sunt efectele sale pe termen mediu și lung?

Cu preponderență în mediul urban, atât cadrele didactice cât și părinții fac eforturi mari pentru ca activitățile de predare-învățare să se desfășoare în condiții bune. În schimb, în multe zone din mediul rural, știm cu toții că la ora actuală nu sunt condiții pentru derularea online a procesului de învățământ. 

Din păcate, vă spun din experiență proprie, majoritatea elevilor au rezultate mai slabe decât anul trecut și asta în condițiile în care, inclusiv la examenele naționale, nivelul cerințelor este ceva mai coborât. Feedback-ul elevilor e relevant: sunt demotivați, se concentrează mai greu, le lipsește socializarea, resimt efectele nocive ale unui timp prea îndelungat petrecut în fața monitoarelor. 

Așa cum am mai spus, tehnologia modernă e menită să completeze metodele clasice, să aducă un plus de interactivitate, în niciun caz să suplinească școala tradițională. Efectele pe termen lung vor fi neplăcute pentru aceste generații, e nevoie de o presiune suplimentară din partea societății pentru a reveni la școala clasică. 

În ce ne privește pe noi, cei de la PRO România, vom face toate demersurile necesare pentru a redeschide etapizat școlile, pentru a testa constant cadrele didactice și personalul auxiliar, pentru a le reda copiilor bucuria de a învăța.

Șeful statului a declarat recent că ”vaccinul anti-COVID a devenit speranța noastră de a ne reîntoarce cât mai curând la o viață normală", iar "acum, când vaccinurile s-au transformat într-o certitudine, începem să întrezărim, cu optimism, ieșirea din această criză medicală de proporții". Cum vă raportați la aceste declarații?

Nu putem face predicții pe termen lung, nici cu privire la introducerea vaccinului în țara noastră, nici la răspunsul populației la o campanie de vaccinare generalizată, de aceea soluția cu care a venit PRO România a fost testarea în masă, prioritate având categoriile socio-profesionale expuse unui risc major de contaminare, printre care se numără cadrele didactice și personalul auxiliar din școli. 

Guvernul refuză testarea în masă doar pentru că trebuie ca până pe 6 decembrie să pară că numărul de îmbolnăviri nu depășește 10.000, ca să nu fie acuzat că a organizat alegeri în aceste condiții. Dar e evident pentru toată lumea că testarea masivă e soluția, așa cum au dovedit-o și guverne ale unor țări precum Slovacia, apoi Austria și Italia. Numai prin testare și apoi izolare a celor îmbolnăviți, chiar și asomptomatici, poate fi împiedicată răspândirea virusului! 

Medicii spun că se va înregistra un al treilea val în februarie-martie anul viitor, dar până atunci sau până la momentul vaccinării, punctul de vedere al experților este că testarea este esențială în controlul permanent al infectărilor și implicit în încetinirea vitezei de răspândire a acestui virus. Partidul PRO România se angajează să participe la guvernare doar în condițiile aplicării din prima zi de guvernare a unui Program Național de Testare COVID-19 a tuturor românilor, cu decontarea testelor de către stat!