Analistul politic clujean Mihai Curteanu a fost printre primii care a vorbit despre conceptul de ”metropolizare a României”. Metropolizarea Clujului este singura soluție pentru a dezvolta unitar un areal care va ajunge la un milion de locuitori. 

”Orașul nostru de azi nu mai este cel în care ne-am născut, au venit oameni noi, numărul mașinilor a crescut considerabil, s-au ridicat blocuri, s-au construit cartiere noi, iar comunele din imediată apropiere s-au dezvoltat și ele având o creșterea fulminanta a numărului de locuitori în ultima perioadă. 

Dar cum va fi orașul copiilor noștri? 

Aceasta e întrebarea la care suntem datori să răspundem. Orașul de astăzi este un rezultat al acțiunilor noastre din ultimii ani și al evoluției naturale, iar în această tranziție spre tehnologie ne-am aglomerat, stăm în trafic, avem dezvoltare imobiliară haotică în comunele dormitor, cu alte cuvinte viața noastră urbană devine mult mai complicată.

Trebuie să înțelegem mai bine provocările cu care diferite orașe europene se confruntă și se vor confrunta în anii următori.

În prezent, mai mult de două treimi din populația Europei trăiește în zone urbane, iar această proporție continuă să crească. Dezvoltarea din orașele noastre va determina viitoarea dezvoltare economică, socială și teritorială a României. 

Granițele administrative ale orașelor nu mai reflectă realitatea fizică, socială, economică, culturală și de mediu a dezvoltării urbane și sunt necesare noi forme de guvernanță, mai precis orașul mamă trebuie să dicteze întreaga strategie de dezvoltare și pentru comunele din jur, deoarece țelul este unul comun.

În ceea ce privește țintele, obiectivele și valorile, trebuie să existe o viziune comună clară pentru a putea previziona orașul european de mâine, metropola de mâine. Extinderea necontrolată a aglomerărilor urbane reprezintă una dintre marile amenințări la adresa dezvoltării teritoriale durabile, creând aglomerări urbane unde rețelele de transport public sunt insuficiente, grădinițele, școlile la fel, iar automobilul se transformă din mijloc de transport ocazional în dependență, creând astfel congestionarea traficului în interiorul și în jurul orașelor.

Un oraș durabil trebuie să aibă spații publice deschise atractive și să promoveze mobilitatea durabilă, sănătoasă și favorabilă incluziunii dar pentru asta trebuie implementate strategii comune.

Mobilitatea fără automobile trebuie să devină mai atrăgătoare, iar sistemele de transport public multimodale, încurajate.

Sunt necesare noi moduri de guvernanță bazate pe responsabilizarea cetățenilor, participarea tuturor părților interesate relevante și utilizarea inovatoare a capitalului social. În contextul legăturilor slăbite între creșterea economică și progresul social, inovarea socială reprezintă o ocazie de a mări spațiul public de angajament civic, creativitate, inovare și coeziune.

Astfel putem vorbi despre dezvoltarea durabilă a unui oraș care are obligația de a trece la stadiul de metropolă pentru a putea controla întreaga zonă limitrofa orașului mamă, zonă care astăzi se dezvoltă toată diferit fata de orașul mamă, devenind simple dormitoare, aglomerări urbane fără coerență și care nu reușesc să aibă standarde ridicate în ceea ce privește calitatea vieții”.