Candidatul PSD pentru Primăria Cluj-Napoca, Aurelia Cristea, a tranșat scrisoarea de informare a primarului Emil Boc, în care sunt prezentate obiectivele realizate de instituția pe care o conduce.

Cristea susține că scrisorile de informare sunt folosite de primari ca și instrumente de campanie, nefiind detaliate toate amănuntele obiectivelor realizate, ci doar informațiile favorabile pentru ei.

”În anul 2004 s-a stabilit, printr-o hotărâre de Guvern, pentru a reduce birocrația dintre autorități și cetățeni să existe această scrisoare de informare prin care Consiliul Local, respectiv Primăria, să transmită un set de informații standard. Această scrisoare, de cele mai multe ori din păcate, este folosită ca un instrument electoral de către primarii în fucnție, fără a detalia concret ceea ce se întâmplă cu obiectivele pe care și le-au asumat sau cele care urmează să fie implementate”, a declarat Aurelia Cristea.

În ceea ce privește scrisoarea lui Emil Boc, social-democrata susține că au fost omise o serie de informații importante.

”Există o serie de omisiuni și dezinformări regretabile în raport, mai ales că această acțiune de informare este plătită din bani publici. Deoarece clujenii au dreptul la o imagine completă, echilibrată și echidistantă asupra gestionarii bugetului local, vă supun atenției o serie de informații suplimentare.

Bugetul anual al mun. Cluj-Napoca pentru anul 2016 este de aprox 1.1 miliarde RON. În ultimii 4 ani de mandat, administrația locală a gestionat o suma considerabilă, de peste 900 mil. EUR, fără a reuși însă o rezolvare eficientă a problemelor orașului nostru.
În acest context, vă reamintesc că municipii cu o populație mai mică decât Cluj-Napoca au avut în ultimi ani bugete mai mari decât orașul nostru datorită unei performante mai bune în gestiunea financiară și a investițiilor publice. Oradea, un oraș de aprox. 200.000 de locuitori, a avut la dispoziție în 2015 un buget cu aproape 25% mai mare decât Clujul, iar în 2016 a planificat un buget/locuitor cu aproape un sfert mai mult decât orașul nostru. Timișoara, un oraș de dimensiune apropiată, reușește să mobilizeze un buget/locuitor cu aproape 15% mai mare decât Clujul.

O bună parte din investițiile realizate de oraș au fost finanțate prin fonduri europene. Primăria Cluj-Napoca a reușit până la data curentă sa absoarbă efectiv nici măcar 60% din finanțările europene alocate prin Programul Operațional Regional. În momentul de faţă, previziunile de absorbție nu sunt deloc optimiste, atât datorită unei implementări financiare întârziate, dar mai ales datorită marilor întârzieri în realizarea lucrărilor finanțate prin Programul Operațional Regional. Orașul riscă să piardă sume importante din fondurile europene fiind ratate investiții în orașul nostru. Pentru comparație, alte municipii precum Oradea au o rată preconizată de absorbție a fondurilor europene de peste 90%.

Datorită incompetenței în gestionarea proiectelor europene, există întârzieri semnificative în realizarea investițiilor. Foarte puține din acestea au fost finalizate la termenul final impus de autoritățile europene (31.12.2015).

Două din proiectele pe care primăria le anunță ca fiind funcționale, sistemul de bikesharing şi cel de ticketing, au întârzieri de 2 ani şi întâmpină fie probleme tehnice, fie probleme legale, fiind anchetate inclusiv de DNA. Mari deficienţe se înregistrează şi la proiectele de reabilitare stradală, fapt vizibil în aglomerarea traficului, ritmul lent al lucrărilor şi calitatea deficitară. Foarte multe proiecte au aceste probleme deoarece din stadiul de realizare a achiziţiei administraţia nu s-a asigurat ca selectează furnizori serioşi, capabili să ducă investiţia la capăt la parametri de calitate şi cost-eficienţă. De aceea, avem insolvente a unor furnizori, probleme cu dosarele de achiziţii, lipsa de capacitate de lucru a furnizorilor şi întârzieri ale lucrărilor.

Primăria se laudă cu achiziţia de autobuze. Ce nu ne spune dl Boc este ca modernizarea flotei s-a realizat prin îndatorarea oraşului cu 50 de mil. RON. Astfel, deşi nu reuşeşte să gestioneze şi să absoarbă fondurile europene nerambursabile, în schimb administraţia PDL-PNL a îndatorat oraşul cu aprox. 450 mil RON în ultimii 10 ani (aprox. 100 mil. EUR). E uşor să te lauzi pe banii împrumutaţi de la alţii când nu ai rezultate în gestionarea investiţiilor din fonduri europene.

O gravă dezinformare este prezentarea situaţiei gestionării deşeurilor. Se ştia de ani de zile că Uniunea Europeană a impus închiderea rampei de la Pata Rât. În tot acest răstimp, primăria nu a preîntâmpinat iminenta criza a gunoaielor prin soluţii de colectare selectivă. În lipsa de soluţii la Cluj-Napoca, s-a realizat o rampă autorizată pentru stocarea temporară a deşeurilor, cu o capacitate limitată, care nu rezolvă, ci doar amână cu puţin o situaţie grea. Măsurile pentru o gestiune inteligentă a deşeurilor lipsesc, fapt pentru care procentul de colectare selectivă a deseurilor la Cluj a rămas la doar 2%. În oraşele europene dezvoltate acest procent atinge şi 90%, astfel încât problema depozitării e rezolvată semnificativ prin selectare şi reutilizarea deşeurilor ca resursă.

Primăria a exagerat cu mult impactul financiar real festivalului Untold, neexistând în realitate date statistice relevante care sa confirme suma înaintată de primar, o suma inventată şi care nu se bazează pe nici o sursa de date relevantă. Dacă situaţia ar fi atât de roz, cu siguranţă, azi furnizorii nu s-ar plânge de datoriile lăsate în urma de organizatori, inclusiv faţă de bugetul local.

Când vine vorba de investiţii, domnul Boc ne vântura promisiuni fără acoperire. De exemplu, în trei rapoarte succesive ale administraţiei Boc sunt anunțate adesea aceleași obiective, doar termenul de finalizare fiind schimbat. De exemplu, dacă într-un raport anterior sunt anunțate concursuri de proiecte pentru amenajarea Someșului și a Turnului Pompierilor pentru 2015, singura schimbare în raportul actual e că aceste concursuri sunt anunțate în anul 2016. Însă cum peste 90% dintre obiectivele Strategiei orașului din intervalul 2007-2013 nu au fost realizare, nu e de mirare că proiectele de investiții sunt împinse de administrația Boc ca promisiune pentru un nou mandat.

În anul 2015, un an important în care Clujul a fost Capitala Culturală a Tineretului European, oraşul s-a prezentat vizitatorilor sub potenţialul său: un oraş blocat de lucrări întârziate, un trafic sufocant, o problemă a gunoaielor şi un ghetou în Pata Rât penibile pentru un oraş cu năzuinţe europene şi o capitală regională. Păcat de exploatarea deficitară a acestei ocazii minunate”, susține  Cristea.

Totodată Aurelia Cristea a precizat că a făcut și o interpelare prin care îi solicită ministrului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, clujeanul Vasile Dâncu, să fie introduduse ”criterii de transparenţă si a unor informaţii statistice obligatorii şi la obiect, care sa fie comunicate anual contribuabilului, fără a deturna această informare administrativă în scopuri electorale”

”Pe această cale vă solicit sa luaţi în considerare modificarea anexei 2, prin introducerea în scrisoarea standard de informare, a următoarelor informaţii adiţionale, care trebuie comunicate către contribuabili:

- Valoare totală a bugetului localităţii
- Structura bugetului pe surse de finanţare şi capitole bugetare
- Gradul de dependenţă a bugetului local faţă de bugetul de stat
- Gradul de autofinanţare
- Situaţia execuţiei bugetului pe anul trecut
- Situaţia colectării veniturilor din taxe si impozite
- Valoarea finanţărilor atrase din surse nerambursabile în anul în curs, precum şi situaţia absorbţiei efective a fondurilor comunitare la nivelul localităţii (sume încasate)
- Valoarea totală a datoriei publice locale şi raportarea la pragurile legale maxime
- Situaţia achiziţiilor publice, respectiv valoarea totală a contractelor atribuite, economii obţinute faţă de valoarea totală estimată, majorări plătite faţă de sume contractate iniţial
- Numărul de proceduri de achiziţii contestate şi valoarea acestora, respectiv situaţia acestor litigii
- Principalele nereguli sesizate în raportul Curţii de Conturi sau a altor organisme de control relevante”, se arată în interpelarea Aureliei Cristea.