Președintele Traian Băsescu a trimis către Curtea Constituțională o sesizare  de neconstituţionalitate asupra Legii privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene. Băsescu se plânge că Victor Ponta reprezintă deja România pe plan extern, fără a avea mandat de la președinte.

"Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a trimis miercuri, 9 octombrie a.c., preşedintelui Curţii Constituţionale, domnul Augustin Zegrean, în conformitate cu prevederile Articolului 146 lit. a) din Constituţia României şi ale Articolului 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene", anunţă un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

Traian Băsescu și-a exprimat încă de marţi nemulţumirea faţă de Ponta în ceea ce privește politica externă.

"Acordul obligă la consultarea preşedintelui la orice deplasare, atât la Consiliul Uniunii Europene, cât şi în deplasările individuale ale premierului. În deplasările externe bilaterale, multe la număr, făcute de premier, foarte rău e că le-a făcut prost. Cu raniţa încărcată de plagiate, a crezut că dacă spui "România"... Rezultatele vor fi cele pe care i le amintesc public: în toate deplasările fără mandat. Ponta a ţinut să se ducă în Azerbaijan. Rezultatul, extraordinar: am pierdut Nabucco. A cerut să fie în Kazahstan - rezultatul, a cedat cca 400 mil. dolari din datoria Rompetrol faţă de România. A venit că vrea să se ducă în mai la Consiliul European pe energie. A avut mandat să susţină Nabucco în Consiliu. N-a ştiut cum să facă să fie introdus în documentul consiliului că Nabucco e prioritar. (...) S-a întors cum s-a dus, adică s-a plimbat cu avionul. Nu e puţin lucru să te dai cu avionul, eventual pe banii lui Ghiţă! Nu mai vorbim de poziţia pe Siria, unde era cel care condamna şi declara guvernul sirian ilegitim, criminal, iar azi SUA şi Federaţia Rusă stau la masă cu acel guvern", a spus Băsescu.

Printre motivele cererii, șeful statului precizează că prevederile acestei legi, transmise spre promulgare, "sunt neconstituţionale deoarece contravin dispoziţiilor Art. 1 alin. (5) şi Art. 147 alin. (2) şi (4) din Constituţia României, republicată, întrucât conservă soluţiile legislative constatate neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 784/2012, publicată în Monitorul Oficial".

De asemenea, acesta arată că unele prevederi ale legii "sunt neconstituţionale deoarece contravin Art. 80 alin. (1), coroborat cu Art. 91 şi Art. 148 alin. (4) din Constituția României, republicată, în ceea ce priveşte dreptul Președintelui României, în calitate de șef al statului și conducător al politicii externe a statului român de a emite mandate de reprezentare la Consiliul European, atunci când consideră necesar, fără alte condiționări din partea puterii legislative sau executive".

"Având în vedere că, potrivit dispozițiilor Art. 1 alin. (5) din Constituţia României, republicată «În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie», coroborate cu prevederile Art. 147 alin. (2) și (4) din Legea fundamentală, conform cărora «(2) În cazurile de neconstituționalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispozițiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curții Constituționale. (4) Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor», rezultă obligația Parlamentului de a pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției, iar autoritățile publice, printre care și Parlamentul, nu pot neglija sau respinge o decizie a Curții Constituționale. Or, în cazul de față, Parlamentul a adoptat Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, fără a pune în acord prevederile legii cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 784/2012, respectiv cu Decizia nr. 683/2012", se arată în cererea către CC.