Primarul Emil Boc a explicat pe larg de unde s-a născut ideea taxei de urbanism, ce va fi achitată de constructori în zonele unde se investește pe suprafețe mai mari de 100 de hectare.

Edilul a dat ca exemplu cartierul Sopor, de mărimea Mănășturului, unde dacă lași pe mâna privaților situația, riști că ajungi ca în Florești sau Baciu. 

”Este o propunere pe care am făcut-o în cadrul unei dezbateri pentru a fi analizată de către toți cei care sunt interesați. Dacă va găsi susținere, ea va fi promovată. Ea dorește să ajute. Să sprijine investitorii privați, să sprijine pe cei care au terenuri în cartierul Sopor. Discutăm strict despre cartierul Sopor sau de viitoare extensii ale Clujului cu peste 100 de hectare. Nu discutăm despre alte zone.

În cartierul Sopor avem azi 240 de hectare de teren, care sunt private. Avem inițiativa Primăriei, care a spus: ”Noi, autoritatea statului facem planul urbanistic zonal, master planul și stabilim de la început unde sunt bulevardele, unde sunt creșele, școlile, parcurile și grădinițele. Acel cartier va avea un aspect ordonat, să se respecte calitatea vieții, fiind primul proiect din România.

Ne apropiem de realizarea acestui studiu și se pune întrebarea: ”Cine face utilitățile? Cine construiește școlile, creșele, grădinițele? Cine face bulevardele?”, Fiecare investitor privat va veni pe bucățica lui că ”Domnule, eu fac pe bucățica mea, blocul meu. Să facă celălalt școala, creșa, grădinița!”. Celălalt va zice ca pe terenul lui s-a rezervat loc pentru parc și cine îl despăgubește.

Aici avem două posibilități. Să lăsăm privații să se înțeleagă între ei. ”Domnilor, când veniți înțeleși la noi primiți autorizația!”, și este o modalitate de lucru, sau ceea ce am inițiat eu ca analiză este ca municipalitatea să își asume și pasul următor și să spună: ”Nu numai vă v-am făcut master planul, dar facem și infrastructura de bază: bulevarde, școala, parcul, creșa, grădinița!” și facem și exproprieri. Vom face din bani publici, dar trebuie să îi recuperăm. Aici, putem lua un credit pentru exproprieri, iar Primăria va recupera de la investitori. Modalitatea de recuperare este prin taxa de urbanism. Fiecare investitor, în funcție de metri pătrați pe care îi are să achite această taxă pentru a avea utilități.

Propunerea trebuie discutată cu proprietarii de terenuri, va trebui discutată în Consiliul Local. Acest cartier este de dimensiunea Mănășturului și nu trebuie lăsată situația de sub control”, a precizat Emil Boc la Ziua Live. 

Edilul a spus că ar putea să stea și să lase privații să intervină, dar s-ar ajunge la situațiile din Florești și Baciu. 

”Am putea spune că noi facem drumul Soporului o dată cu centura metropolitană, iar apoi să se descurce, dar noi vrem să ajutăm. Este un efort uriaș din partea Primăriei, pentru exproprieri, parc, școli, dar cred că autoritatea locală trebuie să vină și să facă.

Legea statului român nu face diferența. Fiecare să facă și să realizeze profit, dar nu se gândește în ansamblu. 

Nu fac nimic cu rea-credință în acest oraș. Acolo vor locui clujeni și vreau să uităm interesul mărunt, pentru că acolo vor locui oameni peste 100 de ani. Aș putea să zic și eu să lăsăm să se dezvolte ca în Florești și Baciu la un moment dat, fără cap și fără coadă, iar după aceea să ne trezim că nu mai avem cum să ieșim din cartierele respective sau să ajungem la drumul principal”, a mai adăugat Emil Boc.

Acesta a dat exemplu și situația din Grigorescu, unde s-a distrus calitatea vieții prin breteaua de legătură care s-a creat pe un drum de pământ, un drum agricol. ”Cei de pe Donath și din Grigorescu sunt sufocați. Acum, nu trebuie să se întâmple la fel. Acum am creat condițiile de calitate a vieții de la Gilău la Bonțida”, a mai adăugat Emil Boc.

Primarul nu a răspuns întrebării ”Dacă această taxă de urbanism ar putea duce la creșterea prețurilor apartamentelor?”, având în vedere că investitorii își vor recupera cumva invetițiile.

În plus, sunt voci care susțin că realizarea de școli, grădinie, creșe și bulevarde sunt obligațiile Primăriei, nu a investitorilor privați.