Primarul Emil Boc a apus că, până în 2030, 30% din suprafața municipiului va fi acoperită cu copaci, adică 2 milioane de arbori, a calculat activistul civic Adrian Dohotaru. Acesta îi transmite să revină la realitate și să termine cu PR - ul.

Deja mulți clujeni s-au prins că Emil Boc vorbește tot mai des despre copaci, pe fondul acuzațiilor că betonează Clujului și umple orice spațiu public cu granit, în detrimentul copacilor și a spațiilor verzi. Primarul se duce aproape săptămânal în Parcul Armătura (n.red. unde au fost tăiați foarte muilți copaci maturi, pentru a fi plantați câțiva noi) și se filmează sau este filmat de cameramanii plătiți de Primăria Cluj-Napoca, tocmai pentru a arăta că este adeptul Clujului verde. 

E de ajuns să vă uitați la fotografia de mai jos, ca să înțelegeți câți copaci cu fost ”plantați” în Parcul Armătura.

Foto: Parcul Armătura (stânga), înainte de ”modernizare”, și parcul Armătura (dreapta), după modernizare

”Primarul Emil Boc anunță că plantează aprox. 2 milioane de copaci în Cluj-Napoca până în 2030! Are capacitate Primăria de așa ceva și este conștient primarul Emil Boc de ce vorbește?

În videoul de aseară din recent reabilitatul Parc Armătura, primarul Emil Boc a anunțat principiul 3 - 30 - 300 care se desfășoară în contextul angajamentului de neutralitate climatică până în 2030. Adică, fiecare clujean să vadă de la fereastră cel puțin 3 copaci, în cartiere unde există proporțional 30% din cartier acoperire de „coronament verde de copaci” și spații verzi la 300 de locul de rezidență. 

Primarul a accentuat distribuția în fiecare cartier, spunând că 30% va fi acoperit Clujul cu copaci nu raportat ”din suprafața totală, ci din fiecare cartier”. Precizarea e importantă pentru că poți include în intravilan bucăți mari din pădurile Hoia și Făget, așa cum s-a și făcut până acum, și să spui că avem procentele respective de spațiu verde pe cap de locuitor.

Un calcul minimal, dacă îl luăm în serios pe primar, arată că eforturile ar trebui să fie mult peste capacitatea actuală a administrației clujene, bună la PR, dar slabă la implementare. 

La o estimare conservatoare, la o suprafață de 30% din oraș „coronament verde de copaci”, în fiecare cartier, înseamnă plantarea a vreo 2 milioane de copaci.  Cluj-Napoca are 180 de km pătrați. Să spunem cu îngăduință că 10% din oraș e deja înverzit cu copaci, deși nu știm situația exactă pentru că de zece ani tot cer registrul verde al orașului, iar Primăria îmi spune că e în lucru. Mai e necesar 20%. 20% din 180 de km pătrați sunt 36 de km pătrați”, a afirmat Adrian Dohotaru. 

Acesta a calculat că circa 1,8 milioane de copaci noi vor costa Clujul zeci de milioane de euro.

”Suprafața împădurită la un km păstrat, adică numărul de copaci, variază undeva între 50.000 și 100.000. Calculând la 50.000 de copaci la 36 de km pătrați, iar asta dacă mai avem spațiu de clădiri, mașini, străzi, plus multe alte funcțiuni publice, înseamnă 1.8 milioane de copaci. Costul a 1.8 milioane de copaci, în funcție de specie și mărime poate fi undeva la zeci de milioane de euro la sute de milioane de euro, plus costurile adiționale de întreținere în primii ani.

Chiar dacă Primăria ar găsi spațiu pentru a planta atâția copaci, ceea ce mă îndoiesc, experiența din Parcul Armătura arată că primăria a tăiat 100 de copaci maturi (date din documentația pusă la dispoziție de primărie) cel puțin și multă vegetație ca să planteze 200 de copaci mai mici, mult sub capacitatea de absorbție de dioxid de carbon a precedenților copaci, lucru care se vede din imaginea google earth de mai jos. Atenție, s-a ajuns la această soluție cu aprobarea primăriei deși studiul de mediu, pe care l-am obținut cu multe dificultăți din cauza problemelor de transparență de la Primărie, stipulează clar că trebuie păstrați copacii și habitatele de zăvoaie”, a mai spus acesta. 

Adrian Dohotaru a evidențiat faptul că mai bine erau salvați copacii tăiați din Parcul Armătura și ar avea grijă de copacii plantați pe malul Someșului, mulți uscați între timp.

”O altă realitate e că deși primăria a plantat 1000 de copaci la Someș, destui s-au uscat deja, alții sunt în curs de uscare pentru că nu au fost plantați bine, nu au fost întreținuți săptămânal cu sute de litri de apă, ori au fost plantați coroana altor copaci. Mai mult, unii copaci mai vechi, nu știm exact câți, au fost extrași ca să facă loc noilor alei. Dar în continuare, vb de 1.000 de copaci la un proiect de anvergură, pe durata a ani buni, nu de 100.000, nu de 1.000.000. Imaginați-vă ce probleme va avea Primăria la o astfel de scară, dacă nu sunt alte declarații găunoase de tipul „O SĂ”.

Propunerea pe care o fac Primăriei e să se racordeze la realitate, atât, nimic mai mult, să producem politici publice bazate pe date, nu declarații, să facem Registrul Verde ca să vedem ce copaci avem și cum îi putem gestiona mai bine, să se activeze ca președinte al Asociației Municipiilor din România pentru o nouă Lege a Spațiilor Verzi, să angajeze personal de specialitate la Primărie. Acei specialiști să facă declarațiile, după calcule amănunțite și o viziune pe măsură, abia apoi să îl ascultăm pe primar”, a încheiat Dohotaru.