Primarul Emil Boc spune că nimeni nu a pus centura Clujului la sertar și că va fi finanțată din fonduri europene. El recunoaște că documentația este în întârziere. 

”Vreau să mai curm încă o dată, deși am curmat-o în Consiliul Local. Niciodată Primăria Cluj-Napoca nu a spus că e mai important metroul decât centura sau centura decât metroul. Le-am susținut pe toate pentru finanțare, pentru că toate au rolul în comunitate pentru a decongestiona traficul și a crește calitatea vieții. Noi am fost supărați pentru că atât ministrul Bode cât și ministrul Boloș au pus atât centura cât și metroul în PNRR, iar atunci avea șanse să le avem în acest exercițiu 2022-2026. Din nefericire, ministrul Drulă, din negocierile pe care le-a purtat la Bruxelles pentru că acolo coordonator a fost Ghinea, dar fiecare minister a negociat sectorial. Cel de pe Transporturi, ministrul Drulă, a prioritizat autostrăzile în detrimentul centurilor ocolitoare, care au fost scoase din PNRR și nu suntem prinși nici noi în PNRR. Au rămas doar proiectele verzi care au fost acceptate de UE.

Dar asta nu înseamnă că nu au finanțare. Centura Metropolitană a Clujului, și aici am avut o discuție foarte pragmatică cu ministrul Grindeanu, este prinsă în proiectul de finanțare din fondurile structurale 2021 – 2026, din Programul Sectorial Transporturi Infrastructură Mare și avem prins acolo. Dacă veți urmări, Centura Clujului urmează să se aprobe în Guvern și este pe locul 3 din 12 ca și priorități de finanțare. Ministrul Transporturilor m-a asigurat că există finanțare prin includerea în acest program.

Și aici pe cine mai aud că mai comentează raze de genul ”Centura Metropolitană e pusă la sertar sau nu e o prioritate”, aceia mint și trebuie puși la punct. Noi am făcut tot ce ne-a stat în putință și facem în continuare totul, iar proiectul este prins în lista de finanțare a Guvernului României la prioritatea 3”, a precizat edilul.

Termenul de finalizare a documentației este 31 martie 2022. ”I-am trimis pe proiectanți să le explice clujenilor că datorită complexității lucrărilor nu s-au putut încadra în termenul de 31 decembrie și au trebuit să prelungească până în 31 martie 2022.

Dacă nu termină în 31 martie e la scenă deschisă, este cu lista rușinii, pentru că trebuie s le spun clujenilor din cauza cui se amână și mai trebuie să prelungesc agonia din trafic, dar noi stăm cu piciorul pe accelerație”, a spus primarul Emil Boc, la emisiunea Ziua Live (n.red. Emil Boc nu a făcut nicio conferință de presă în 2021).

Centura Clujului era prioritate națională în 2016

Cu toate că reprezenta o „prioritate națională” în 2016, la 5 ani distanță, Centură metropolitană a Clujului a fost pusă „pe stand-by” în favoarea metroului.

În 2016, Alin Tișe, pe atunci senator și doar candidat la Consiliul Județean Cluj, considera Centura metropolitană a Clujului o prioritate națională.

„Centura metropolitană, de 38 de kilometri, este un proiect finanțat din fonduri europene, de peste 150 de milioane de euro, care va elimina o bună parte din traficul auto din Cluj-Napoca și va deservi întreaga zonă”, a declarat senatorul Alin Tișe.

Încă de pe atunci se discuta că traseul centurii ar trebui să fie:  Nod Autostradă Gilău – de-a lungul Someșului în Florești – sensul giratoriu de la Cora – pasaj suprateran peste DN1 Bucium–Mănăștur Sud – Calea Turzii – Selgros – Nod Centură Apahida–Vâlcele.

Tot în 2017, PNL Cluj acuza parlamentarii PSD Cluj că au respins finanțarea lucrărilor pentru Centura Metropolitană a Clujului, dar și pentru Autostrada Transilvania.

La câteva zile distanță după declarațiile sale, Boc anunță că a transmis o cerere Ministerului Transporturilor prin care solicita permisiunea de realizare a studiului de fezabilitate. Totuși, legea permite ca Primăria Cluj-Napoca să facă studiul doar pe raza municipiului, nu și în comunele Gilău, Florești, Feleacu.

În iulie 2021, Boc anunță, într-un final, finalizarea documentației privind proiectul de realizare al Centurii metropolitane Cluj, ce trebuia să fie gata încă din 2019, urmând ca în octombrie să fie finalizat și avizul de mediu. Cum Boc nu s-a mai putut baza pe PNRR, acesta și-a pus bazele în Guvernul României.

”Sperăm ca acest guvern să nu întoarcă spatele Clujului, ei au obligaţia de a gestiona aceste proiecte majore de infrastructură. Am încredere că nu își va întoarce fața de la problemele cu care se confruntă comunitățile mari. Sursa de finanțare sunt fondurile europene și bugetul de stat, centuria este o investiție de interes național”, a spus Emil Boc.

Tot atunci, Boc susținea că lucrările ar putea începe în 2023, după ce în 2022 se va face licitație.

Nefiind inclusă nici în acest an în PNRR, Centura metropolitană nu are surse de finanțare, singura șansă fiind banii europeni și bugetul de stat. Cu toate că banii nu există, Boc este sigur pe el când susține că lucrurile vor putea începe în 2023.

Nu se știe ce s-a ales sau dacă au existat cei 150 de milioane de euro din 2017, de care pomenea primarul Emil Boc. În septembrie 2017, acesta spunea că Clujul era pe punctul de a-și pierde finanțarea din partea UE, deoarece lucrările la centură întârziau să înceapă. În octombrie 2017, Boc se lăuda că a preluat frâiele de la Ministerul Transporturilor pentru studiul de fezabilitate, astfel încât să nu piardă fondurile, dar nu a mai pomenit deloc despre cei 150 de milioane de euro, care s-au evaporat