Canalul Morii va fi readus la viață pe strada Barițiu din fonduri europene, în cadrul unei investiții de 4 milioane de euro, care va include, la pachet, și amenajarea Parcului Ion Luca Caragiale și a străzii O. Petrovici.

Depunerea ofertelor la licitația organizată de Primăria Cluj-Napoca se va face până în 23 februarie, după care acestea vor fi deschise și, dacă nu vor fi contestații, se va putea trece la treabă. 

Parcul I.L Caragiale - este un scuar verde cu acces public nelimitat, fiind delimitat la sud de strada O.Petrovici, la nord de canalul Morii și strada George Barițiu, la est de Palatul Telefoanelor și la vest de Palatul Universității Tehnice. Având în prezent o suprafață de 5.421 mp, scuarul beneficiază în prezent de o amenajare peisageră precară, constituită din alveole înierbate, delimitate cu plantații de gard viu și alei din îmbrăcăminte asfaltică sau dale prefabricate din beton. Accesul în parc se face din extremitățile sale vestică și estică, în rest accesul fiind ingreunat de existența delimitărilor cu gard viu și a taluzului înierbat existent de-a lungul străzii G. Barițiu.

Foto: Demolarea morii în anul 1933

Strada Octavian Petrovici- este delimitată la est de intersecția cu strada Regele Ferdinand și la vest de intersecția cu strada Constantin Daicoviciu. Strada O. Petrovici este o stradă de categoria a IV-a – de deservire locală - cu o singură bandă de circulație, având o suprafață studiată de 4.597 mp. și o lungimea de 322 ml. Aceasta are partea carosabilă din îmbrăcăminte asfaltică, iar trotuarele cu asfalt pe ambele părți ale străzii. În prezent de-a lungul străzii sunt amenajate locuri de parcare pe ambele laturi ale străzii. 

Foto: Scuarul Caragiale în anul 1968

Istoria Canalului Morii și a zonei

Scuarul din fața Parcului I.L. Caragiale se află la limita nordică a zidurilor cetății Clujului, fiind traversat de latura primei și celei de-a doua incinte fortificate a acestuia. Ocupat cu construcții până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pe locul actualului scuar a funcționat Târgul de păsări al urbei, până la amenajarea sa în forma actuală. În anul 1933 se demolează singura moară din zonă, rămasă în dreptul Palatului Poștei cu scopul de a moderniza Piața Mihai Viteazul, un deziderat neîmplinit al administrației locale interbelice. Mărginit la nord de traseul canalului Morii, forma actuală a scuarului I.L. Caragiale a fost definitivată odată cu edificarea Palatului Telefoanelor în anul 1968 și sistematizarea cursului canalului. Acesta a fost amenajat cu un taluz verde înspre parc, respectiv cu trotuar și parapeți din mozaic turnat spre strada Gheorghe Barițiu, după un proiect al arhitectului clujean Vasile Mitrea. Totodată s-a refăcut pasarela pietonală în dreptul Palatului Telefoanelor, pe locul fostului “Pod al servitoarelor”, cunoscut în epocă pentru frecventarea acestuia de către femeile din localitățile limitrofe Clujului, ce-și ofereau serviciile de menaj pentru locuințele din oraș. După definitivarea urbanistică a scuarului, funcțiunea acestuia a fost de repaus temporar, precum și de loisir, dotarea acestuia numărând diferite echipamente de joacă pentru copii, alături de mobilier urban pentru odihnă.

Foto: Amenajarea canalului Morii, fotografie de la începutul anilor 70

La sfârșitul anilor 80, odată cu realizarea infrastructurii de transport cu tramvai electric pe strada Gheorghe Barițiu, s-a dispus acoperirea canalului Morii pe două treimi din stradă. A rămas neacoperită doar porțiunea din dreptul Palatului Telefoanelor și cel al Palatului Poștei, aceasta fiind amenajată cu vegetație ornamentală joasă. Din păcate, în

scurt timp, acest spațiu public va avea aceeași soartă a dispariției, în momentul extinderii Palatului Poștei cu un nou corp de clădire. Acesta nu numai că a confiscat un spațiu public al orașului, dar a sacrificat și existența la suprafață a canalului Morii, prin acoperirea sa totală până la intersecția acestuia cu strada Regele Ferdinand.

Scuarul cu vegetație a cunoscut mai multe „etape” de amenajare peisagere, respectiv transformare, dacă ar fi să luăm în considerare doar ultimele cinci decenii. La sfârșitul anilor 70 era un scuar urban pe malul canalului Morii, definit de câteva alei care încadrau zone cu vegetație arborescentă, arbuști și straturi cu flori; în anii 80 tronsonul canalului Morii din zona străzii Barițiu a fost acoperit, și în acea perioadă a fost plantat un aliniament de salcâmi globulari (Robinia pseudoacacia 'Umbra(Taxus sp.) culifera') pe taluzul nord-vestic. La sfârșitul anilor 90, aici a fost amenajat de către administrația locală un skate-park, iar în ultimele două decenii s-au făcut lucrări de reparare a aleilor, s-au montat elemente de mobilier urban și s-a amplasat o nouă statuie, în memorie victimelor Holocaustului (sculptori Egon Marc Lovith, Tibor Kolozsi și arhitect Nicolae Mirișan). Scuarul mai conține bustul lui Ion Luca Caragiale realizat de către sculptorul Ion Irimescu și amplasat într-o poziție centrală a scuarului în anii 80.

Foto: Propunerea de amenajare a Canalului Morii

În zonă au fost făcute săpături arheologice și s-a găsit traseul zidului de apărare al orașului roman și medieval, pe latura de nord a acestuia a fost reperat în trei puncte:

Urme ale sale sunt încă vizibile în subsolul Institutului Politehnic, pe strada G. Bariţiu nr. 25, în imediata proximitate a parcului, pe latura de vest a acestuia.

În anul 1967 Palatul Telefoanelor, strada O. Petrovici, au fost cercetate arheologic fundațiile curtinelor, ele având o adâncime de 2,60 m până la nivelul de călcare și o grosime de 2,20 m. Elevația avea o grosime de 1,35 m. S-a concluzionat că urmele sunt ale incintei medievale, însă, foarte probabil modificate ulterior (perioada medievală târzie sau modernă timpurie) și nu cele de secol XIV, care s-au dovedit în alte puncte a fi cu adevărat masive. În mod curios fundația nu refolosește ziduri romane, ceea ce ar recomanda precauție în privința asocierii lor absolute în teren.

Pentru anul 1979 Repertoriul arheologic al jud. Cluj înregistrează o săpătură derulată în Parcul I.L. Caragiale (cod RAN 54984.07, însă descrierea săpăturilor corespunde cercetării incintei de secol XV din strada Avram Iancu nr 25, anul 2014, fiind vorba despre o eroare!). În cazul zidului de incintă este descrisă o situație identică cu cea descrisă pentru fundațiile laturii de vest (și fără indicarea unor cote de adâncime), surprinse în anul 1976 la lotul cu nr. 15 de pe strada C-tin. Daicoviciu (UT - Facultatea de Construcții). În acest al doilea punct este prezent și zidul roman refolosit la nivelul fundației, cu circa un metru mai adânc decât temelia incintei medievale, adosată celui dintâi la interior. Peste ambele fundații este amplasată elevația medievală cu o grosime de 2,80 m. 

Soluția propusă pentru a revitaliza zona Parcului Ion Luca Caragiale și a Canalului Morii

Parcul I.L. Caragiale și patrimoniul natural și arheologic existent acolo vor fi introduse în circuitul turistic integrat al orașului, cu beneficii directe aduse atractivității municipiului Cluj-Napoca pentru turiști. În al doilea plan, vor fi amenajate spații pietonale. 

Canalul Morii va fi revitalizat, acesta fiind al doilea curs de apă ca importanță din municipiu. 

Se propune reamenajarea integrală a suprafeței parcului, cu identificarea și păstrarea vegetației valoroase și sănătoase existente, pentru a crea o atractivitate mai mare în rândul publicului decât există în prezent. Totodată se propune descoperirea canalului Morii, al cărui traseu sistematizat a fost acoperit la sfârșitul anilor 80 cu o dală de beton. Prin descoperirea acestui al doilea curs de apă ca importanță în oraș, acesta devine parte integrantă a parcului. În consecință se propun amenajări și sistematizări pe verticală pentru a facilita accesul pietonal la luciul de apă, însoțite de amenajări peisagere specifice cursurilor de apă.

Cum se vor face accesele în zona parcului

Se va păstra accesul auto din fața Palatului Telefoanelor, pentru accesul la clădirea Sediului BT, situată în intersecția străzii G. Barițiu cu R. Ferdinand. Se propune desființarea parcării existente în fața Palatului Telefoanelor și extinderea parcului. Astfel scuarul câștigă o suprafață de cca. 1.400 mp de spațiu în plus, față de situația actuală. Prin descoperirea canalului Morii pe latura de nord a parcului, se asigură un acces în vecinătatea acestuia, prin sistematizarea malului drept al canalului cu un taluz inierbat și gradene de acces la luciul de apă. De asemenea se propune o pasarelă pietonală peste canal, în zona mediană a parcului, pentru a asigura o trecere către Sinagoga existentă pe strada G. Barițiu, respectiv pentru a încuraja redeschiderea unui traseu istoric spre Dealul Cetățuii prin reconstruirea Podului Nemților peste râul Someș, într-un viitor apropiat.