Rampa de gunoi de la Pata Rât este în plin proces de închidere și ecologizare, dar o alunecare de teren a dat peste cap toată clasa politică clujeană.

Prfectul județului Cluj, Ioan Aurel Cherecheș, a precizat că alunecarea pune în pericol centura Vâlcele - Apahida, care trece pe lângă rampa de gunoi, fiind dur atacat de președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe.  

Președintele Consiliului Județean a precizat faptul că rampa neconformă de deșeuri de la Pata Rât, cea pe care au fost depozitate gunoaiele Clujului timp de peste 70 de ani, se află într-un stadiu extrem de avansat al procesului de închidere și ecologizare, proces care a ajuns deja la peste 90% grad de realizare. Acest aspect a fost, de altfel, demonstrat inclusiv prin filmările aeriene realizate zilele trecute și care au relevat faptul că fosta rampă de deșeuri de la Pata Rât se prezintă în momentul de față sub forma unui deal acoperit cu pământ și care în perioada imediat următoare va fi inclusiv înierbat.

”În ceea ce privește afirmațiile halucinante și de natură a induce, inutil, panică la nivelul opiniei publice, ale prefectului județului Cluj, referitoare la dimensiunile poluării rezultate în urma alunecării de teren produse la Pata Rât, președintele Consiliului Județean a precizat faptul că nivelul real al acestei scurgeri de levigat, constatate oficial de Apele Române, e de doar 5 litri/secundă, infinit mai redus comparativ cu cifra vehiculată de prefect, de 108 litri/secundă!!!!!! De altfel, caracterul nereal al acestei cifre aberante este infirmat inclusiv de faptul că, în cazul în care poluarea ar fi avut, cu adevărat, aceste dimensiuni, Prefectul ar fi trebuit să declare starea de alertă, lucru care, în mod evident, nu s-a produs. Tot ca o dovadă a caracterului aberant al acestor cifre vehiculate de prefect, președintele Consiliului Județean a reamintit faptul că debitul râului Someșul Mic este, prin comparație, de 6 metri cubi/secundă comparativ cu pretinsa scurgere de levigat de 108 l/secundă!?!?!

În ceea ce privește faptul că există, într-adevăr, o anumită scurgere de levigat, infinit mai redusă, aceasta a existat în toată această perioadă de peste șapte decenii de depozitare și până în prezent, chiar dacă nu au existat motive de măsurare a acesteia. De altfel, prin chiar avizul de mediu eliberat pentru această lucrare se acceptă o poluare de maxim 38 de metri cubi/zi. Or, în acest context, singura noutate a reprezentat-o nu această scurgere care s-a produs constant pe parcursul anilor ci faptul că, din cauze ce nu sunt încă stabilite de experți, în procesul de închidere a rampei și acoperire cu pământ, straturile s-au mișcat rezultând o alunecare de teren”, a precizat Alin Tișe.

Șeful CJ Cluj a mai spus că nu este reală nici afirmația că nu s-a făcut nimic după ce s-a produs alunecarea de teren. ”Măsurile luate de Consiliul Județean, în calitate de beneficiar, au fost imediate, instituția notificând acest incident încă din data de 22 iulie a.c. tuturor instituțiilor abilitate și care s-au și deplasat, de altfel, la fața locului unde au încheiat o notă de constatare: Agenția de Protecția Mediului, Garda de Mediu, Poliția, Apele Române, Prefectura etc. În același timp, s-a dispus imediat stoparea lucrărilor și luarea tuturor măsurilor decise de reprezentanții instituțiilor abilitate deplasate în teren în vederea limitării efectelor negative: realizarea de drenări, executarea de șanțuri, colmatarea fisurilor produse, degajarea albiei pârâului Zăpodie (pe unde, de altfel, nici nu mai curge apă tocmai datorită acestei intervenții de îndată), lucrări de stabilizare – dovadă că nu a mai existat nicio alunecare din acel moment, studii geotehnice etc. Toate aceste măsuri au fost luate imediat, în regim de maximă urgență, a doua zi după producerea incidentului!

De altfel, în data de 24 iulie constructorul a executat deja forajele necesare pentru expertiza geotehnică, singura în măsură să precizeze cauzele alunecării și să indice soluția tehnică cea mai indicată, expertiză ce va fi finalizată în maxim câteva zile. În funcție de rezultatele acesteia, dacă se va dovedi că a fost vina constructorului, acesta va suporta costurile. În același timp însă, dacă expertiza va dovedi că au fost cauze naturale, decurgând din depozitarea deșeurilor, aceste costuri vor fi suportate de autoritatea căreia îi revine obligația închiderii rampei neconforme, respectiv Consiliul Județean”, a mai completat Tișe.

În ceea ce privește eliminarea efectelor alunecării, în funcție de concluziile studiului și ale expertizei geotehnice care sunt așteptate până la sfârșitul acestei săptămâni și care vor preciza cauza exactă a alunecării, se va stabili și dimensiunea stației de epurare ce va fi achiziționată și care va trata levigatul rezultat.

Legat de perspectivele rezolvării, în ansamblu, a problemei deșeurilor din județul Cluj, folosindu-se inclusiv de filmările ce ilustrează stadiul fizic al lucrărilor, președintele Consiliului Județean a precizat că procesul de închidere și ecologizare a rampei de la Pata Rât este extrem de aproape de finalizare, urmând a mai dura maxim câteva luni. În același timp, și lucrările la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor se derulează alert, finalizarea acestora fiind prevăzută pentru anul viitor.