O parte din centura Apahida trebuie demolată pentru că se intersectează cu noul curs al râului Someș, pe care inginerii de la Apele Române l-au trasat prin centură.

În 2014, Administrația Bazinală Someș Tisa a lansat lucrările de reglarizare a rîului Someș, lărgire și construire de maluri betonate și din piatră, pe fonduri europene. Jumătate din sumă este de la UE, iar restul de la bugetul de stat. 

Proiectul realizat de inginerii de la Apele Române și pe care s-au luat banii europeni trece direct prin centura Apahida. Autorizația de construcție a fost avizată, dar nimeni nu a realizat enormitatea situației, faptul că Someșul va trece direct prin centură, mai preciz în zona sensului giratoriu dintre satele Sub Coastă și Sânnicoară. 

Sensul giratoriu va trebui să fie demolat, o parte din centură, dar și benzinăria de acolo. 

Directorul Administrației Bazinale Someș Tisa, Dan Canta, a declarat că sunt soluții. ”Noul curs al Someșului va merge foarte aproape de sensul giratoriu. Drumarii vor știi ce soluție se vor adopta. Este adevărat faptul că noul curs va trece pe acolo. Dvs. credeți că la un proiect de 24 de milioane de euro acest detaliu a trecut neobservat? Să nu ne imaginăm așa ceva. Dacă ne amintim bine și șoseaua de centură, care azi se dovedește a fi bună, dincolo de costuri, a fost și ea construită forțat”, a declarat Dan Canta.

Problema este că cei de la CNADNR nu și-au dat avizul de demolare a centurii, dar se pare că nimeni nu i-a ascultat. ”Ce vor să pună în loc? Probabil un pod. Dar acolo, unde noul curs al albiei râului Someș intersectează șoseaua de centură, cei de la Apele Române vor să construiască un zid, un dig de trei metri înălțime care să prevină viitoare inundații. Râul Someșul Mic nu a mai inundat zona unde se regularizează cursul apei din anul 1977. După marea inundație, comuniștii au construit o serie de hidrocentrale cu ajutorul cărora se controlează debitul Someșului”, spune un oficial de la CNADNR, citat de evz.ro.

Centura Apahida a fost construită între anii 2006-2011 și a costat 150 de milioane de euro. Porțiunea care vine de la Bulevardul Muncii și merge spre Gherla și cea caretrece pe lângă satul Sânnicoară, întâlnindu-se în sensul giratoriu, sunt utile pentru că scot traficul de pe DN 1C, din comuna Apahida. 

În 2013, centura Apahida a fost la un pas să fie demolată pentru că afecta proiectul de extindere a pistei Aeroportului. 

Situaţia jenantă de pe Centura Vâlcele-Aopahida, care se suprapune cu pista de 3.500 de metri a Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca, a fost deja rezolvată de Consiliul Judeţean Cluj.

În loc să demoleze centura pe o distanţă de trei kilometri, în zona Dezmir, autorităţile judeţene au luat o decizie mult mai raţională. Pe actualul amplasament al pistei Aeroportului, construită pe o lungime de 2.100 de metri vor fi construite două piste mai scurte. ”Vom construi o porţiune de 300 de metri, de la pista aflată în construcţie, înspre Cluj Napoca. Apoi, vom construi o altă pistă de 1.100 de metri înspre Apahida, de la capătul celei aflate azi în construcţie. Prin această soluţie am rezolvat această situaţie care ar fi dus la o situaţie jenantă pentru judeţul Cluj, adică să demolăm o şosea construită abia de patru ani”, spun surse autorizate din cadrul acestui proiect.

Autorităţile judeţene din perioada 2008-2012, timp în care Consiliul Judeţean Cluj a fost condus de democrat liberalul Alin Tişe, ştiau despre situaţia jenantă de la centura Vâlcele-Apahida, care se suprapune pe o distanţă de 100 de metri cu pista aeroportului, încă din anul 2009. 

Mai multe documente aflate în posesia redacţiei noastre demonstrează clar că în perioada anilor 2009-2010, între Consiliul Judeţean, Aeroportul Cluj Napoca şi Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj a existat o corespondenţă bogată pe această temă. Culmea este că fostul director al DRDP Cluj, democrat liberalul Ion Pantelimon a avizat documentaţia cu privire la construcţia aeroportului, printr-o adresă din data de 2 septembrie 2010. ”DRDP Cluj a fost de acord cu iniţiativa Consiliului Judeţean Cluj privind iniţierea/deblocarea/pregătirea procesului de investiţii după cum este prezentată în primul aliniat al Memoriului Tehnic”, se arată în documentul semnat de Pantelimon.