”Clujul Verde” a fost tema celei de-a doua consultări publice privind realizarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) 2021-2030. Dezbaterea online a avut loc marți, 14 iulie 2020, sub umbrela Centrului de Inovare și Imaginație Civică (CIIC) și a strâns laolaltă specialiști ai Băncii Mondiale (instituție partener în realizarea noii Strategii), profesori universitari, experți de mediu, arhitecți, dar și cetățeni dornici să se implice în procesul de încadrare al orașului pe direcția ce are la bază conceptul de calitate a vieții.

”Așa cum am mai spus, la Cluj-Napoca ne dorim să îmbunătățim calitatea vieții din mai multe perspective. Calitatea vieții la Cluj-Napoca urmează directiva generală a Europei având la bază trei dimensiuni: verde, digitală și de reziliență. Dimensiunea verde e foarte importantă în Uniunea Europeană și cei care înțeleg acest lucru, de la cele mai mici comune până la cele mai mari comunități, vor avea șansa să aibă o calitate a vieții pe măsură. Sper că orașul nostru a înțeles definitiv acest lucru. Luăm de la șoferi și dăm la pietoni, plantăm arbori acolo unde nu au fost niciodată, vor mai fi multe lucruri care se vor mai face la Cluj în această direcție. De asemenea, viitorul mobilității se conturează prin transportul public, iar până în anul 2026 acesta va deveni 100% nepoluant, electric în oraș: astăzi deja jumătate din flota de transport a orașului este verde, nepoluantă. În acest sens, Primăria Cluj-Napoca introduce în circulație în continuare troleibuze, tramvaie, autobuze electrice, dar și metrou și tren metropolitan”, a subliniat primarul Emil Boc la începutul dezbaterii.

”Capitolul destinat mediului este unul extrem de important în viitoarea Strategie Integrată de Dezvoltare Urbană 2021-2030. Am demarat deja un amplu program de investiții în amenajarea de noi spații verzi: Clujul verde. Prin acest program ne propunem să amenajăm peste 100 de ha de spații verzi noi, peste 100.000 de noi arbori, montarea unor rețele de senzori și stații pentru măsurarea calității aerului, apei și solului, precum și realizarea unor culoare verzi de mobilitate sustenabilă pe malurile cursurilor de apă din Zona Metropolitană Cluj, pe modelul malurilor Someșului”, a declarat Ovidiu Cîmpean, coordonatorul CIIC și director de dezvoltare locală în Primăria Cluj-Napoca.

Stadiul principalelor proiecte din programul Clujul Verde este următorul:

- Parcul Între Lacuri: proiect finalizat anul acesta cu o suprafață de 1 hectar, unde au fost plantați 165 arbori (1,7 mil. euro).

- Parcul Tineretului (Pădurea Clujenilor): un proiect în execuție care urmează a fi finalizat în decembrie 2021 pe o suprafață de 21,3 ha unde se propune plantarea a 1.505 arbori (4,9 mil. euro).

- Malurile Someșului: proiect în curs de finalizare a  proiectului tehnic și a detaliilor de execuție cu o suprafață de 7 ha unde vor fi plantați peste 2.000 arbori (peste 30 mil. euro).

- Baza sportivă și parcul de agrement ”La Terenuri: au început lucrările de execuție, urmează să fie finalizate până în toamna anului viitor.  Suprafața este de 4,3 ha și vor fi plantați 428 arbori.

- Parcul Est: definitivarea documentației pentru lansarea unui concurs internațional de soluții împreună cu OAR (Ordinul Arhitecților din România). Suprafața este de 54 ha, iar valoarea proiectului este de 33 mil. euro.

- Parcul Bună Ziua: s-a semnat un contract cu OAR pentru lansarea unui concurs internațional de soluții pentru amenajarea parcului. Suprafața acestuia va fi de 9,5 ha.

- Parcul Zorilor: a fost aprobat studiul de fezabilitate, iar PUZ-ul se află în curs de elaborare. Suprafața va fi de 1,2 ha cu 188 arbori plantați (18.8 mil. lei, cu TVA inclus)

- Continuarea proiectului de amenajare a Malurilor Someșului, în vecinătatea tronsonului Canalului Morii din zona Parcul Rozelor: se lucrează la studiul de fezabilitate, se va dubla suprafața Parcului Rozelor prin amenajarea tronsonului Canalului Morii pe o suprafață de 2,5 ha (18.8 mil. lei, cu TVA inclus)

- Parcul Feroviarilor: s-a finalizat proiectul tehnic și se lucrează la lansarea licitației de execuție. Suprafața este de 5,3 ha unde se propune plantarea a 510 arbori.

- Parcul Armătura: se va lansa licitația pentru lucrările de execuție și modernizare pentru această zonă cu o suprafață de 3,2 ha unde vor fi plantați 103 arbori (4,8 mil euro).

- Amenajarea dealului Cetățuia pe o suprafață de 10 ha în proprietate publică (15 hectare suprafaţa studiată). Momentan se lucrează la realizarea PUZ și SF, urmează ca până în primăvara anului viitor să fie lansată licitația pentru execuție.

- Parcul „I. L. Caragiale”: a fost finalizat studiul de fezabilitate. Proiectul include o suprafață de 0,5 ha unde vor fi plantați 44 arbori (25.5 mil. lei cu TVA)

- Proiect Pădure - Parc în zona Făget pe o suprafață de 40 ha: în curs de finalizare a studiului de fezabilitate.

- Proiect Pădure - Parc Hoia pe o suprafață de 74 ha – este un proiect al Consiliului Județean: se lucrează la PUZ, DTAC și PT (10 mil. euro).

Primăria Cluj-Napoca ia în calcul amenajarea unor culoare verzi și de mobilitate sustenabilă pe malurilor cursurilor de apă din Zona Metropolitană Cluj, după cum urmează: amenajarea Malurilor Someșului - etapa 3 și 4, masterplan pentru Canalul Morii, precum și reamenajarea malurilor unor cursuri de apă din Cluj-Napoca (Pârâul Becaș, Pârâul Nadaș, Pârâul Calvaria și Pârâul Țiganilor).

În cadrul dezbaterii, au fost prezentate două studii cu privire la schimbările climatice și insulele de căldură urbană și analiza factorilor de mediu (aer, apă, sol) la nivelul Zonei Metropolitane Cluj-Napoca. Potrivit acestui ultim studiu, s-au conturat și câteva recomandări pentru îmbunătățirea colectării de informații privind poluarea aerului. Printre acestea se numără creșterea numărului de stații de monitorizare și analiza fezabilității utilizării unei rețele alternative de monitorizare în teren a calității aerului la nivelul municipiului Cluj-Napoca (de ex. model Helsinki), precum și achiziția unui laborator mobil pentru monitorizarea în teren a calității aerului.

În ceea ce privește studiul vizavi de schimbările climatice, s-a ajuns la concluzia că, în ultimele decenii, aerul respirabil a devenit mai sufocant (temperatura și cantitatea de vapori de apă cresc, în perioada caldă din an, iar la nivelul solului se poate vorbi de un climat mai cald și mai uscat - temperatura crește, dar nu și precipitațiile). Specialiștii au venit și cu un set de recomandări pentru mai buna adaptare la schimbările climatice: adaptarea lucrărilor de reabilitare termică la creșterea temperaturilor, mutând accentul pe mai buna aerisire a acestora în sezonul cald; implementarea unor sisteme de monitorizare a condițiilor meteo-climatice și în interiorul localităților, nu numai la Stația Meterologică Cluj-Napoca; pentru clădirile ce urmează a fi construite adoptarea unor soluții de tip ”cool/green roofs” încă din stadiul de proiectare; utilizarea în amenajarea spațiilor verzi din interiorul orașelor a plantelor celor mai eficiente din punct de vedere al efectului de răcire (prin consultarea cu specialiști horticultori); adoptarea și îmbunătățirea mobilității urbane durabile pentru adaptare locală la schimbările climatice: creșterea/înființarea de parcuri auto electrice/hibride; creșterea rețelei de piste pentru biciclete/trotinete, utilizarea autobuzelor electrice preponderant pe liniile care traversează arealele cele mai calde, pentru evitarea supraîncălzirii prin emisia gazelor de eșapament; elaborarea unor ghiduri în construcții.

La finalul dezbaterii, Ovidiu Câmpean a subliniat faptul că, pe termen mediu și lung, strategia Primăriei presupune amenajarea unui parc nou în fiecare cartier al orașului. Pentru cartierul Mărăști, de exemplu, se dorește îmbunătățirea spațiului public prin reamenajarea întregii zone centrale a cartierului, din spatele Bisericii Sfântul Petru până la podul Aurel Vlaicu și zona  străzii Fabricii – aleea Bibliotecii. De asemenea, se caută soluții pentru un spațiu public de calitate, cu mobilitate sustenabilă și culoare pietonale în zona Dâmboviței – Expo Transilvania.

”Mulțumesc tututor pentru calitatea dezbaterii și a intervențiilor și vă asigur de seriozitatea echipei noastre ca toate cele inventariate și spuse să fie transferate într-un document strategic și apoi implementate. Multe dintre ele se pliază pe direcțiile strategice deja stabilite, dar ne-ați deschis câteva piste de lucru pe care cu siguranță le vom analiza. Acesta este Clujul și sunt mândru de el”, a declarat primarul Emil Boc la finalul dezbaterii.

Toate studiile prezentate în cadrul dezbaterii pot fi consultate pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca, la secțiunea Comunitate/Cetățeni/Centrul de Inovare și Imaginație Civică: https://primariaclujnapoca.ro/cetateni/centrul-de-inovare-si-imaginatie-civica/.

Dezbaterea integrală poate fi urmărită pe paginile de Facebook Municipiul Cluj-Napoca și CIIC – Centrul de Inovare și Imaginație Civică.

Următoarea dezbatere publică online CIIC  va avea loc marți,  21 iulie 2020, tema fiind  Concept de amenajare Pădure - Parc Făget.

Toate aceste dezbateri sunt parte a proiectului ,,Creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor administrative pentru cetățeni – ANTO – CIIC’’, finanțat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014 -2020 (POCA).

Proiectul are două componente:

- design-ul, dezvoltarea si implementarea unui sistem electronic de digitalizare și simplificare a serviciilor publice oferite cetățenilor Municipiului Cluj-Napoca prin implementarea funcționarului public electronic si virtual – ANTONIA.

și

- utilizarea Centrului de Inovare și Imaginație Civică în planificarea strategică a proceselor de inovare socială, pentru creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor oferite cetățenilor municipiului Cluj-Napoca.

Mai multe detalii despre proiect găsiți pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca, accesând următorul link: https://primariaclujnapoca.ro/cetateni/centrul-de-inovare-si-imaginatie-civica/