Vizita la Cluj a delegaţiei Comisiei de Dezvoltare Regională din Parlamentul European s-a încheiat cu o vizită la Aeroportul Internaţional ”Avram Iancu” aflat în subordinea Consiliului Judeţean Cluj.

Cu această ocazie a avut loc un schimb de opinii cu directorul aeroportului, domnul David Ciceo, care ne-a prezentat proiectele de viitor ale instituţiei precum şi faptul că în aceste zile, aeroportul sărbătoreşte 2 milioane de pasageri înregistraţi în acest an.

În cadrul vizitei la Aeroportul Internaţional “Avram Iancu” a avut loc şi o conferinţă de presă la care a participat europarlamentarul PPE, Daniel Buda, domnul Joachim Zeller (PPE), şeful delegaţiei şi vicepreședinte al Comisiei de Dezvoltare Regională din Parlamentul European.

Joachim Zeller a subliniat faptul că oraşul nostru s-a dezvoltat foarte bine după aderare şi că fondurile europene au fost folosite aici eficient în cercetare şi în incubatoare de afaceri care permit tinerilor să găsească un loc de muncă bine plătit. Pe de altă parte, domnia sa a criticat România pentru ritmul lent de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune, ceea ce ar putea avea consecinţe negative pe viitor pentru ţara noastră. ”Ne-am bucurat să fim prezenţi în România, în regiunea Cluj şi în Municipiul Cluj-Napoca. În 2 zile am vizitat peste 10 obiective din judeţul dumneavoastră şi aici ne-am convins că fondurile de coeziune sunt importante pentru viitor nu doar pentru România ci şi pentru Europa în general.

Fondurile europene au jucat un rol important mai ales în perioada 2007-2013 şi au fost folosite cu preponderenţă pentru tânăra generaţie, în cercetare, inovare, incubatoare de afaceri care permit tinerilor să se orienteze pe piaţa muncii. România ca stat are un trecut dificil şi este în tranziţie către un sistem nou. Fondurile structural sunt menite să ajute România. Poate că uneori progresul este prea lent însă vedem un progress pozitiv. Aici, la Cluj-Napoca am văzut un primar ambiţios, care ştie să absorbă fondurile europene. România este un stat important pentru noi deoarece ne interesează cum se folosesc fondurile de la Bruxelles.

În ultima vreme am văzut că procesul de absorbție a fondurilor structurale a devenit din ce în ce mai lent, au existat foarte multe întârzieri. Iată că suntem în cel de-al patrulea an al noii perioade de programare și rata de accesare a banilor prin programe și proiecte noi pe noua perioadă a fost în ultimii 3-4 ani foarte lentă. Văd că acum începe din nou să se accelereze, dar adevărul e că ne apropiem de sfârșitul perioadei de programare, următoarea perioadă de programare începe în 2020. În faţa UE sunt mari provocări, odată cu ieşirea Marii Britanii, ceea ce va duce la o scădere a bugetului. România primește în această perioadă de programare circa 30 de miliarde de euro, care reprezintă 2% din PIB și este mult pentru România. Dacă vedem că o mare parte din această sumă nu este absorbită sau că au existat dificultăți, atunci evident că acest lucru va avea o influență asupra discuțiilor prin care se încearcă să se decidă cum se continuă politica de coeziune. Politica de coeziune este un pilon important şi este un semn de solidaritate faţă de statele mai puţin dezvoltate să se menţină şi să capete o calitate economică ridicată.

IMM-urile şi Institutele de cercetare nu ajung la fonduri europene pentru că există o birocraţie foarte mare. Dacă ar fi să vă dau un procent, aş spune că 30 % din birocraţie se datorează Bruxelles-ului şi 70% ţărilor membre. Este inadmisibil totodată că regulamentele din unele ţări membre ajung şi la 15.000 de pagini. Nu trebuie să ne afundăm în proceduri birocratice fără rost. Cei care aplică pentru fondurile europene vor bani pentru locurile de muncă şi pentru cercetare. Nu doar în România este problemă cu birocraţia excesivă ci în mai multe state membre. Însă noi, alături de autorităţile naţionale, trebuie să simplificicăm aceste proceduri, nu să le îngreunăm”, a spus Joachim Zeller.

În cadrul conferinţei a intervenit şi Lambert van Nistelrooij (PPE) care a criticat faptul că România nu a luat decizii vitale pentru a putea accesa mai uşor fondurile europene, ceea ce alţii au făcut, dând exemplul Poloniei. ”Situaţia din România este dificilă în sensul că această ţară nu s-a dotat cu anumite elemente vitale pentru absorbţia fondurilor europene. Descentralizarea este foarte importantă pentru întărirea României. Din păcate, nu aţi reuşit să învăţaţi de la alţii. În Polonia s-au consolidat regiunile, aici aveţi 42 de judeţe slabe. Ar trebui să vă grupaţi în regiuni, cum este Regiunea de Nord-Vest. Descentralizarea este foarte importantă. Nu aţi reuşit să învăţati de la alţii. În 2002 am făcut un raport şi v-am spus ce să faceţi, dar situaţia este la fel. Dacă nu cheltuiţi banii europeni, vă creaţi singuri probleme. În 2013 am discutat despre descentralizare cu oficialii români. Mă întreb cine nu a vrut descentralizarea? A fost depus un proiect în Parlament, dar Curtea Constituţională a respins proiectul. Practic, Parlamentul ar trebui să modifice Constituţia şi atunci proiectul ar fi acceptat şi de Curtea Constituţională. Dacă dumneavoastră nu veţi cheltui banii europeni, vă veţi crea singuri probleme”.

Daniel Buda a subliniat în cadrul conferinţei faptul că este vital ca România să crească ritmul de accesare a banilor europeni. România a pierdut 3 ani de zile din actualul exerciţiu financiar şi o bună oportunitate de a accesa aceste fonduri. Acum statele europene net contributoare, care dau către UE mai mulţi bani decât primesc, îşi vor pune întrebarea de ce să mai ofere aceste fonduri, dacă ţările net beneficiare, precum România, nu reuşesc să le absoarbă.

Oficialii europeni au discutat la Cluj cu autorităţile locale, centrale precum şi cu comisarul european Corina Creţu. Participanții au vizitat proiecte de succes ale zonei, concretizate cu ajutorul fondurilor europene.

Organizatorii le mulţumesc şi cu această ocazie pentru vizită: domnului Joachim Zeller, şeful delegaţiei, domnului Lambert Van Nistelrooij, doamnei Constanze Krehl, doamnei Monika Vana, domnului Matthijs Van Miltenburg şi domnului Fernando Ruas, funcţionarilor din Comisie şi Parlamentul European precum şi interpreţilor prezenţi.

De asemenea, europarlamentarul Daniel Buda le mulţumește şi colegilor săi europarlamentari români care au dat curs invitaţiei de a participa la lucrările delegaţiei la Cluj: doamnei Viorica Dăncilă, domnului Cristian Buşoi, domnului Iuliu Winkler, domnului Victor Boştinaru şi domnului Laurenţiu Rebega.