Cozmin Sașa, candidatul partidului Pro România pentru Primăria Câmpia Turzii, propune înființarea unui Cluster Agricol pentru salvarea zonei și investiții în turismul local.

Rep: Ce experiență managerială aveți și ce vă recomandă pentru funcția de primar al municipiului Câmpia Turzii?

Cozmin Sașa: În momentul de față sunt angajat la Societatea de Distribuție a Energiei Electrice Transilvania Nord, în funcția de manager de riscuri. Până în 2017, am fost director general la Electrica Furnizare Transilvania Nord și am avut în subordinea peste 80 de oameni. Am deservit 1,1 milioane de clienți și am vândut energie electrică în valoare de un miliard de euro. Știu ce înseamnă să citești un buget, știu ce înseamnă să participi la crearea unui buget de investiții. Înainte de asta am avut experiență în mediul de afaceri local în Câmpia Turzii.

Sunt în politică de 18 ani. Până în 2017 am fost membru de partid la PSD, dar am fost exclus din partid în urma unor neînțelegeri cu colegii care erau în conducere la vremea respectivă. 

Am decis să candidez pentru a pune umărul la dezvoltarea municipiului Câmpia Turzii, unde locuiesc. Problema la noi, în Câmpia Turzii, este că avem cea mai slabă administrație din istoria recentă a orașului. Problema de fond a municipiului Câmpia Turzii o reprezintă faptul că avem un oraș trist, cu oameni triști, supărați unii pe alții, supărați pe ei înșiși și cauza principală o reprezintă faptul că nu au nici o speranță de mai bine. Noi nu avem nimic care să funcționeze normal în Câmpia Turzii. Educația este într-un picior în Câmpia Turzii, noroc că avem oameni pasionați și dedicați meseriei de dascăl, care suportă și se luptă cu neajunsurile și cu ignoranța administrației locale. Vă dau exemplul de la Școala Avram Iancu, unde învață fiul meu. Acolo elevii au de suferit din cauza faptului că nu există suficient spațiu pentru a ține profesorii orele. Există în curtea școlii o clădire dezafectată, unde la un moment dat funcționa o centrală termică. Acolo puteau fi amenajate cel puțin două săli de clasă, care ar fi degajat puțin atmosfera. S-au făcut câteva studii de fezabilitate, dar în momentul de față problema este în continuare în aer, din cauza faptului că primarul efectiv nu dorește să se implice și să rezolve problema aceasta. 

Rep: De ce nu vrea primarul să se implice? Sunt ceva ranchiuni locale? 

Cozmin Sașa: Nu aș zice că sunt rachiul locale. Problema este de lipsa experienței, dacă în trei ani de zile primarul nu a fost în stare să rezolve problema, care mi se pare minoră din putere de vedere tehnică. Până la urmă am înțeles că ar fi fost dispuși americanii să plătească amenajarea spațiului respectiv, dar nu au fost ajutați.

Rep: În trei ani se putea ridica o clădire nouă în acel loc!

Cozmin Sașa: Da, se putea face o clădire de la A la Z! Probabil că banii americanilor nu se pot frauda și, din cauza aceasta, nu au fost acceptați ca și finanțare. Este vorba despre americanii de la baza de la Luna. Au vrut să se implice în comunitatea locală și să investească în acel spațiu, pentru a-l amenaja. Eu cred că nu ne putem bate joc de dascăli și de școală, pentru că ne batem joc de fapt de noi și de copiii noștri. Bani sunt la nivel local, dar se cheltuie pe tot felul de evenimente lipsite de importanță, cum ar fi Festivalul Peștelui, focuri de artificii peste focuri de artificii, Zilele municipiului Câmpia Turzii, unde se plătesc bani grei pe formații care distrează lumea ca și acum 20 - 25 de ani. Nu am evoluat deloc din acest punct de vedere. Avem circ și pâine, dar mentalitatea trebuie schimbată.

Rep: Care sunt principalele probleme din Câmpia Turzii?

Cozmin Sașa: Problema de fond este faptul că oamenii sunt lipsiți de speranță de mai bine, pentru că avem nevoie de o nouă abordare în Câmpia Turzii. Organigrama după care funcționează astăzi Primăria Câmpia Turzii nu mai produce efectele de care avem noi ca nevoi în societate. În primul rând, principalii angajatori în Câmpia Turzii sunt Compania de Apă și Primăria, ceea ce nu e sănătos. Oamenii, dacă ar avea niște locuri de muncă de succes, în domeniul public sau privat mai bine plătite, le-ar accepta și ar crește calitatea vieții. Noi practic angajând 400 de oameni la Primărie ne furăm căciula unul la altul. Ne mințim pe noi. Avem 9.000 de pensionari care contribuie la bugetul local și noi din bugetul local trebuie să plătim salariile angajaților din Primărie.

Suntem în urmă cu o grămadă de domenii. Zilele trecute Garda de Mediu a amendat Compania de salubritate pentru că a depozitat gunoaiele în locuri nepotrivite. Noi încă avem probleme de genul acesta, pentru că nu știm unde să ducem gunoiul. Oricine poate să confirme acest lucru. Pentru că vara e chiar o problemă mare. Când începi să cobori, de exemplu, în Parcul Mare și ești nevoit să treci pe lângă sediul unde au ei compania de salubritate nu e prea confortabil din punct de vedere olfactiv. Ar trebui gândit un sistem care să rezolve problema aceasta definitiv. Avem de ecologizat groapa de gunoi de la intrare din oraș dinspre Turda spre Câmpia Turzii, în partea stângă. Dacă te uiți, vezi un morman de gunoi care stă acolo de ani de zile și nu se știe ce se întâmplă cu el.

Rep: Cum ați rezolva dumneavoastră această problemă?

Cozmin Sașa: Aș crea un sistem de la zero, care să fie în acord cu noile standarde în domeniu. Avem 80 de angajați la compania de salubritate. În cel mai rău caz, dacă nu aș putea găsi o altă soluție, aș încheia un contract cu o firmă de salubritate, așa cum cum se practică în Turda și Cluj-Napoca. Nu văd de ce am fi noi altfel, dacă nu aș găsi altă soluție prin care să ne descurcăm pe cont propriu, să investim în utilaje noi și performante, să investim într-un sistem care să rezolve problema pe termen lung. Astăzi ducem gunoiul la Oradea și anul viitor nu mai știm ce facem, pentru că nu avem niciun plan. Vine Garda de Mediu și ne amendează din nou pentru că nu suntem în stare să adunăm gunoiul. Dacă nu aș găsi o altă soluție, atunci aș fi de acord cu externalizare a sistemului.

Rep: Care este situația forței de muncă din Câmpia Turzii?

Cozmin Sașa: Noi, după ce s-a închis Combinatul (n.red. Combinatul Industria Sârmei Câmpia Turzii) avem de oferit oameni super calificați și disciplinați. Suntem poziționați din punct de vedere geografic avantajos, având ieșire la autostradă, și putem oferi o stabilitate pentru planuri de business și locuri unde să să se poată dezvolta o afacere. Ne propunem să restructurăm organigrama după care funcționează Primăria și să înființăm un departament pentru relația cu mediul de afaceri, care să aibă ca principalul obiectiv crearea unui plan în așa fel încât să ținem legătura cu mediul de afaceri. În primă fază, ar trebui identificate resursele de care dispunem și pe care le putem oferi investitorilor, să facem un plan predictibil pe baza căruia oamenii să își poată dezvolta pe termen mediu și lung afacerile în zonă. Ei trebuie să găsească în administrația locală un partener credibil serios.

În centrul activității Primăriei vreau să creez un departament care să se ocupă de elaborarea de proiecte finanțate din fonduri europene de atragerea de fonduri europene de implementare a Fondurilor Europene, să folosim bani europeni pentru proiectele mari, iar banii locali să îi folosim ca și coplată sau contribuție la Finanțarea proiectelor europene.

Rep: PNL promite de ani de zile înființarea Parcului Industrial Tetarom 5. Ce s-a făcut până acum?

Cosmin Sașa: Administrația Județeană (Consiliul Județean Cluj) promite de multă vreme înființarea în zona Câmpia Turzii a unui Parc Industrial Tetarom 5. Nu s-au implicat să rezolve această problemă, probabil pentru că fiind liberali și la județ și la Primărie și s-au gândit că sunt alte zone în care pot interveni, unde nu stau așa bine din punct de vedere politic cum stau la Câmpia Turzii și atunci au lăsat-o în coadă de pește, nerezolvată problema Tetarom 5. Nu îi interesează să rezolve problema cu Tetarom 5, atâta vreme cât la ultimele alegeri au luat la Câmpia Turzii peste 40% din voturi. Și-au mutat atenția spre alte zone, unde probabil încearcă să acapareze cât mai multe electorat. Alin Tișe și primarul Dorin Lojigan știu că au o relație personală și măcar prin prisma aceasta ar fi trebuit să fi făcut ceva pentru zona noastră.

Rep: Ce soluție credeți că este cea mai bună pentru platforma unde a funcționat fostul Combinat Industria Sârmei Câmpia Turzii? 

Cozmin Sașa: Primăria nu poate interveni în proprietatea privată. Organizarea vechiului Combinat metalurgic din Câmpia Turzii nu va mai exista niciodată. Probabil, cel mai probabil, acolo s-ar preta, după părerea mea, niște făbricuțe mai mici care să se dezvolte și să atragă forța de muncă din zonă.

Rep: Cum veți atrage populația de etnie romă în dezvoltarea orașului?

Cozmin Sașa: Este o mare problemă legată de incluziunea populației de etnie romă. Ar trebui gândite niște programe pentru acești oameni și nu ar trebui să se pună accent pe metode de coerciție de genul ”Dacă nu îți trimiți copilul la școală nu primești cornul și laptele sau alocația!”. Ar trebui să lansăm un proiect în care să prezentăm modele de succes ale oamenilor din etnia romă din Câmpia Turzii. Ar trebui să fie dați exemplu inclusiv românilor, nu neapărat romilor. Avem avocați, avem oameni de afaceri, avem profesori de etnie romă și ar trebui să îi implicăm mai mult pentru acești oameni ca să tragă comunitatea după ei.

Rep: Care este situația sistemului de sănătate din Câmpia Turzii? Știu că sunt probleme la spitalul din Câmpia Turzii.

Cozmin Sașa: Din păcate avem șapte farmacii în zona centrală, pentru un oraș cum e Câmpia Turzii și care funcționează toate cu succes. Asta înseamnă că sunt clienți care cumpără medicamente, deci sunt oameni bolnavi, iar când oamenii sunt bolnavi nu ai pe ce să clădești o comunitate prosperă și fericită. Dacă ai ghinionul să te internezi în Spitalul din Câmpia Turzii riști sau să contactezi o altă boală, să nu îți rezolvi problema sau să te îmbolnăvești mai grav. Din cauza subfinanțării sistemului apar tot felul de probleme conexe. Cu toate că directorul actual al Spitalului a făcut o declarație de presă în care a spus că 97% dintre pacienți sunt satisfăcuți de serviciile spitalului, am mari îndoieli. 

Rep: Ce ar putea face primarul pentru a rezolva această situație?

Cozmin Sașa: În primul rând ar trebui să avem niște programe în care să informeze populația și care să pună accent mai ales pe prevenirea îmbolnăvirilor, decât pe tratarea lor. În paralel cu aceste programe ar trebui să alocăm o parte din bugetul local în așa fel încât spitalul să fie clasificat la standarde foarte bune în domeniu.

Rep: Ce planuri aveți pentru tineri, pentru a nu mai pleca la muncă în țări din Occident sau pentru a se întoarce?

Cozmin Sașa: Numai bugetul de la Festivalul Peștelui de anul trecut s-a ridicat la 40.000 de euro. Dacă banii aceștia ar fi drămuiți și ar fi fost înființate niște burse pentru copiii capabili, care să urmeze o școală, o universitate în Cluj-Napoca, ar fi mult mai bine. Într-un fel îi fidelizezi așa ca o dată ce au terminat școala și ajung pe picioarele lor vor ține cont de faptul că cineva i-a ajutat. Poate vor întoarce serviciul și vor reveni în oraș să ajute, să dezvolte comunitatea din care au plecat. Dacă noi ne-am interesa un pic de ei și nu am plăti banii pe alte lucruri, am investi în viitor. Am putea să le oferim locuințe, un start în viață. Aceasta ar fi șansa pe care eu nu am avut-o de exemplu. Acum sunt nevoit să lucrez în Cluj și să fac naveta de la Câmpia Turzii și chestia aceasta se întâmplă din 2012.

Rep: Care este calitatea drumurilor din Câmpia Turzii?

Cozmin Sașa: În primul rând aș pune o taxă pe traficul greu, care să ducă la un nivel prohibitiv tranzitarea municipiului Câmpia Turzii. Aș rezolva două probleme. Pe de o parte nu s-ar mai strica drumurile și, pe de altă parte, am diminua poluarea și cea fonică și atmosferică. Avem rute ocolitoare pe unde ar putea dirija circulația și aș asfalta o singură dată într-un mandat. Aș face o singură lucrare, dar bună.

Rep: Ce ajutor primește Câmpia Turzii de la faptul că este în vecinătatea autostrăzilor?

Cozmin Sașa: Faptul că avem o ieșire la autostradă ne oferă un avantaj din punct de vedere geografic, pentru că suntem cam la jumătatea distanței dintre aeroportul Târgu Mureș și Cluj-Napoca. Dacă autostrada ar fi terminată de la Câmpia Turzii spre Târgu Mureș, probabil că ar fi mult mai interesantă zona și din punct de vedere al afacerilor pentru investitori.

Ar mai fi o variantă, dacă ar avea minte colegii de la Consiliul Județean. Ar putea uni Centura de Diamant a lui Boc de Autostrada Transilvania, pe la Vâlcele. Acolo sunt circa 5 - 6 km și are rezolva o problemă foarte mare. Așa șoferii nu ar mai trebui să meargă de la Câmpia Turzii până la Gilău și după aceea să tranziteze Cluj-Napoca pentru a ajunge la aeroport și apoi spre Dej.

Rep: Agricultura din zonă este un mare motor de dezvoltare. Ce trebuie făcut pentru a crește? 

Cozmin Sașa: Unul dintre obiectivele pe care le avem este înființarea unui cluster agricol, la care să invităm să participi o toate unitățile administrative din zonă. Mă refer la comunele învecinate și fiecare să contribuie cu terenul, cu utilaje, cu forța de muncă. Vrem să creăm o identitate de produs, să înființăm o fabrică de colectare a produselor. Vream să intrăm pe piața supermarketurilor din România cu produse din zona noastră, o piață de nișă. Dacă la Tritenii de Jos se cultivă vinetele, să cultivăm vinete, dacă la Viișoara se cultivă ceapa, să avem ceapă de acolo, iar dacă la Câmpia Turzii se cultivă roșii, să mergem pe ideea asta. Și așa mai departe.

Această fabrică va colecta produsele, le va conserva, ambala și vinde. Vom face o societate unde toate primăriile să fie acționare, exact cum este Compania de apă. Aici ar putea munci comunități întregi, care oricum muncesc și în ziua de astăzi, dar muncesc haotic neorganizat. Dacă cineva le-ar da o direcție oamenilor, ar fi suficient. Acum, producția este vândută din fiecare care cum apucă. Se duc la Cluj-Napoca și se înscriu să intre în piață. Plătesc o taxă mare și nu se bucură de nimic.

Rep: Turismul în zona Turda - Câmpia Turzii ar putea fi o sursă mare de venit la bugetul local. Care este acum situația?

Cozmin Sașa: În 2019, conform Institutului Național de Statistică, până în luna octombrie, au solicitat și au cumpărat servicii de cazare 575.289 de persoane, în județul Cluj. Din păcate, în Câmpia Turzii serviciile de cazare înseamnă ceva sub 1%. Deci potențial este, dar este exploatat foarte prost. În 2019, în tot anul, au vizitat Salina Turda  un număr de 730.000 de turiști, mai mult decât populația județului la un loc. Aproape 40% sunt turiști din străinătate, care au fost cuprinși în analiză anterioară.

Ceea ce nu reușește să satisfacă Turda în domeniul cazărilor, absoarbe fără probleme municipiul Cluj-Napoca. Câmpia Turzii, din păcate, nu există în ecuație pentru că nu există un plan strategic prin care să găsim soluții de atragere a turiștilor în zona noastră, deși amplasarea geografică. Municipiul nostru este un punct nodal foarte important, fiind situat la distanță egală dintre Aeroportul din Târgu Mureș și Cluj-Napoca.

Propunerea noastră în domeniu este promovarea turismului de sănătate și agrement, prin construirea unui centru balnear în zona noastră, la standarde care să satisfacă toate cerințele turiștilor. După ce se dezvolta acest centru balnear, am putea vorbi cu investitorii local pentru dezvoltarea unor noi zone de cazare. Centrul balnear va fi făcut de Primărie prin fonduri europene, iar unitățile de cazare din fonduri private. 

Planul nostru este ca turistul să vină să viziteze Salina Turda sau Cheile Turzii și apoi să vină în Câmpia Turzii pentru a se caza și să beneficieze de serviciile acestui centru balnear.