Metroul a fost intens și puternic dezbătut în 2021. S-au scris zeci de materiale despre acest subiect, care a involuat pe măsură ce au trecut lunile, dar s-a și scumpit pe măsură. La final de an, metroul scurt a ajuns să coste cât era tot proiectul la început de an.

În ianuarie 2021, primarul Emil Boc vorbea încrezător de 19 stații și chiar extinderea acestuia în a doua fază spre Gilău, iar la dezbaterea publică din toamnă, la care primarul nu a mai participat, s-a ajuns la 9 stații, un metrou scurt, pentru o primă fază, din lipsă de timp și fonduri. 

În lunile ianuarie - februarie, deja se săpa la metrou pentru studiile geotehnice necesare pentru documentația tehnică ce urma să fie atașată studiului de fezabilitate și de mediu. 

Primăria Cluj-Napoca alături de Geostud și de toți deținătorii de rețele au stabilit amplasamentele pentru 42 de foraje, din Florești până în Sopor. 

În timpul forajelor, în 1 martie 2021 s-a anunțat descoperirea unor zăcăminte de sare, care anunțau deja creșterea costurilor. Acela a fost primul hop, până atunci fiind numai declarații electorale și poze în fața planșelor cu traseul metroului. 

Viceprimarul Clujului, Dan Tarcea, a declarat pentru Știri de Cluj că studiile geo făcute au arătat că pe cinci kilometri, din cei 21 de km cât va avea metroul clujean, s-au depistat zăcăminte de sare la mare adâncime. 

”S-au găsit zăcămintele undeva în zona Mărăști, de la Sfântu Petru până în Someșeni. Este o situația pe care o vom adapta. Desigur că va crește costul final, dar ne bucurăm că am aflat acum și putem adapta soluția tehnică la această situație întâlnită”, a spus Dan Tarcea.

”Noi chiar vrem să știm ce este pe traseul metroului pentru a nu avea surprize la lucrări. Dacă la Podul Porțelanului am fi știut ce este în subteran, nu am fi avut problemele de acum. Sunt soluții tehnice pentru problema de la metrou și specialiștii ni le vor prezenta”, a mai spunea Dan Tarcea. 

La acea dată se spunea, nu este clar dacă cei din anturajul primarului nu aveau alte date, că metroul Clujului va costa circa un miliard de euro, suma fiind calculată prin comparație cu alte proiecte similare. 

Emil Boc era chiar încrezător în 4 martie 2021 că un bulgăre de sare nu va opri Metroul Clujului. ”Dumnezeu ne-a dat de toate. În Antichitate sarea era ca și aurul, era modalitate de troc. Oamenii au ajuns pe Lună și acum Marte. Au construite tunele pe sub mări, iar noi nu om fi în stare să construim un metrou dacă întâlnim un bulgăre de sare. E treaba specialiștilor care să vină cu soluții. Studiul de fezabilitate va da răspunsul la această problemă. Nu trebuie să sărim în Someș pentru că am găsit un bulgăre de sare. Am găsit bulgăre de sare și acum 2000 de ani la Salina Turda”, bagateliza Emil Boc descoperirea zăcămintelor de sare.

Atunci s-a aruncat în public ideea că metroul se va scumpi, dar nimeni nu știa cu cât.

11 martie - Metroul va fi dus până la Gilău

La o dezbatere publică din 11 martie, cu tema ”Clujul Metropolitan”, primarul Emil Boc visa frumos, anunțând glorios că metroul ”va fi făcut de la Florești la Cluj-Napoca, în prima etapă. Într-o etapă ulterioară va merge spre Gilău. De ce nu, în Cluj-Napoca, spre Bulevardul Muncii sau spre Sopor, sau spre amândouă. Acestea sunt liniile care deschid dezvoltarea Clujului, prin utilizarea liniei de metrou”.

Ba mai mult, edilul spunea că finanțarea ar putea fi făcută prin Fondul de Reziliență al Uniunii Europene, dar tot timpul se preciza că abia în toamnă va fi terminat studiul de fezabilitate.

În 18 martie, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene spunea că Metroul Clujului va fi finanțat prin PNRR, iar deputatul Radu Moisin, omul lui Emil Boc, a anunțat cu surle și trâmbițe că sunt bani și totul va fi bine. De asemenea, tot din PNRR ar fi urmat să fie finanțate și Centura Metropolitană a Municipiului Cluj-Napoca și Trenul metropolitan Cluj. Ulterior s-a văzut că ultimele două proiecte au fost tăiate din PNRR.

29 aprilie - Primăria Cluj-Napoca a denumit stațiile metroului de pe hârtie

Stațiile viitorului metrou din Cluj, modul în care acestea vor fi amplasate, dar și termenele de execuție apar în memoriul de prezentare necesar pentru obținerea Acordului de mediu depus joi, 29 aprilie, de ASOCIEREA SWS Engineering S.p.A. - SYSTRA - METRANS Engineering S.R.L.

Metroul ușor va avea o capacitate adecvată cererii, dimensiunea maximă a trenurilor fiind de 51 m lungime * 2,65 m lățime (35% din capacitatea trenurilor de metrou din București), sistemul oferind o capacitate maximă de transport de 15.200 călători/oră și sens la frecvență maximă (1 tren la 90 de secunde; așadar 380 călători/tren*40 trenuri/oră). Datele preliminare din modelul de transport arată că încă de la deschidere pe anumite secțiuni la ora de vârf se va atinge cca. 45% din capacitatea teoretică maximă. Adecvarea serviciului la cerere se va face prin operarea serviciului la o frecvență ajustată cererii. 

De ce e nevoie de metrou? Încă din 2014-2015, pe intrarea vestică în oraș s-au înregistrat, în medie, pentru zile lucrătoare, 68.988 de vehicule, adică mai mult decât pe oricare dintre drumurile radiale de acces în București, precum și decât oricare dintre autostrăzile de acces în Budapesta cu excepția M7), cât și pentru transportul public (în jur de 6000 de călători pe oră și sens pe axa de autobuz/troleibuz, plus încă cca. 3000 de călători pe axa de tramvai).

Atunci s-a vorbit pentru prima dată de o majorare a costurilor, care au crescut de la un miliard de euro la 1,3 - 1,5 miliarde de euro. ”Prin procesul de value engineering (care urmează a se desfășura în primăvara anului 2021) este așteptată rafinarea acestuia în partea inferioară a acestui interval. În afară de beneficiile privind îmbunătățirea semnificativă a mobilității în zona metropolitană, proiectul va contribui la reducerea emisiilor cu 10% în zona urbană (o scădere anuală de 171 de mii de tone de CO2 echivalent) și a accidentelor rutiere grave cu 5%”, mai spuneau experții angajați de Primărie.

Cum a ajuns metroul Clujului de la 19 la 5 stații și apoi la 9!?

Uniunea Europeană preciza în 18 mai că nu este de acord să finanțeze 19 stații de metrou și că trebuie reduse la cinci. În plus, atunci s-a vorbit pentru prima dată că finanțarea este de numai 300 de milioane, prin PNRR, adică insuficientă.

Europarlamentarul Rareș Bogdan a declarat că sunt alocați bani numai pentru 5 din cele 19 stații de metrou. ”Din păcate, nu s-a reușit negocierea pentru ca Emil Boc și Clujul să primească miliardul respectiv, a primit doar 300 de milioane (n.r. de euro). Din cele 19 stații de metrou, vor fi doar cinci stații”, a declarat Rareș Bogdan, la Antena 3. Acesta a spus că metroul va avea numai cinci stații: ”Începem un metrou care va duce de la Florești până la Apahida, adică până după aeroport, dar nu reușim, din păcate, să-l facem integral din PNRR, din PNRR facem doar cinci stații”. 

Astfel, proiectul metroului, cui care liberalii au cucerit inimile clujenilor, a intrat la apă, și a rămas cu numai 5 stații. Emil Boc nu a abandonat, pentru că în acel moment erau numai negocieri, nimic nu fusese bătut încă în cuie. 

Două zile mai târziu, în 20 mai, experimentatul politician Emil Boc a apărut la o emisiune radio, unde merge în fiecare săptămână, și a încercat să dreagă situația.  

Primarul Clujului a spus că metroul Clujului va fi făcut, dar va fi unul mai mic, dar nu cu cinci stații, așa cum anunța Rareș Bogdan, ci cu nouă.

Clujul a cerut un miliard de euro pentru metroul mult trâmbițat de municipalitate, dar a primit numai 300 de milioane de euro.

”Metroul este finanțabil, atât cel de la București, cât și cel de la Cluj. Evident că, dacă s-au redus banii alocați României, au fost nevoiți și oamenii aceștia (guvernanții) să reducă de la un miliard de euro, cât avem noi nevoie, la o sumă de minim 300 de milioane de euro, la care, și asta este important și nimeni nu a vorbit, se vor adăuga bani din programul național de transport, din fonduri europene. Deci, vom avea bani din ambele surse, pentru a se face un tronson de metrou, cu stații care să aibă coerență, urmând ca pe viitor, din exercițiile financiare europene să se asigure finanțarea. 

Noi, când am început metroul, nu exista PNRR și ne-am gândit că îl vom face în 10 - 15 ani, dar ne-a apărut această oportunitate și evident că am profitat”, a declarat Emil Boc.

Întrebat ”Cât va fi comprimat acest proiect?”, primarul a spus că: ”Se va face un tronson important, care va fi stabilit de specialiști, care să se poată face din cele 300 de milioane de euro din PNRR, plus ce ne va fi alocat din fonduri europene, iar din acea sumă se va scoate la licitație cât se poate face. Deci, metroul merge mai departe. La fel va merge și centura metropolitană și trenul metropolitan”.

Ce a spus în acea zi era de fapt adevărul. Ulterior Emil Boc a mai ”coafat” puțin situația, dar metroul a rămas până la finalul anului unul scurt, de 9 stații, iar banii nu s-au mai înmulțit. Clujul face metrou cu 300 de milioane de euro. Ce avea să crească era costul total al proiectului, până la 2 miliarde de euro. Matematica simplă ne spune că, dacă 19 stații de metrou costă 2 miliarde de euro, 9 stații nu pot costa 300 de milioane, deci și asa sunt puțini bani. 

În lunile care au urmat, Emil Boc nu a făcut altceva decât să se mai certe cu artiviștii civici, care spuneau că metroul e un proiect faraonic, că mai bine se făcea centură și că tramvaiul nu ar fi fost o alternativă rea.

În 3 iunie, edilul nu a mai suportat criticile și i-a confruntat pe ”civici”, pe care i-a făcut hateri, tot la emisiunea radio unde merge săptămânal (pe durata anului 2021, primarul Emil Boc nu a făcut nicio conferință de presă).

”Sunt supărat că știm ce este în Cluj și vezi pe unii că și-ar rupe hainele de pe ei să nu se facă metroul. Nu cumva să se facă la Cluj metroul. Sunt chiar de aici, din Cluj. Asta te doare mai mult. Parcă oamenii ăștia nu ar trăi în orașul ăsta și nu văd ce se întâmplă. Nu am inventat eu soluțiile astea. Faptul că am lucrat din timp la proiecte, pentru a fi la masa când se împart banii PNRR, este un lucru bun. 

E important că 310 milioane de euro sunt prinși în PNRR pentru metrou. Vor mai veni bani prin Programul sectorial pentru transporturi, pentru continuarea lucrărilor. Sunt 9 stații prinse în partea asta de 310 milioane de euro, care să fie făcute. 

E un pas extraordinar că metroul se face la Cluj și ați văzut susținerea guvernului pentru acest proiect. Se preconizează ca anul acesta să se termine documentațiile, în 2022 să se facă licitațiile, iar din 2023 să se înceapă lucrările. Important este că avem speranță”, declara primarul Emil Boc. 

A cui a fost ideea metroului?

În tabăra activiștilor civici, care nu știu și sunt ”hateri”, a sărit în 22 iunie și arhitectul Șerban Țigănaș, decanul Facultății de Arhitectură din Cluj și fost președinte al Ordinului Arhitecților din România, care a spus că a întrebat, dar nu i s-a spus ”a cui a fost ideea aceasta cu metroul. Dacă ideea aceasta a avut-o un specialist, mi-ar plăcea să discut cu el și să îi cunosc argumentele. Dacă ideea a avut-o un consilier, mi-ar plăcea să îl cunosc și să aflu că există consilieri ai primarului. Dacă ideea este a primarului, am foarte mari rezerve. Cum se poate ca însuși primarul să se gândească la ceva la care nu s-a gândit nimeni?. 

”Dacă se va începe construcția și avem ghinionul absolut predictibil de a ne întâlni cu arheologia din zona centrală a Clujului, s-ar putea să pățim ce s-a întâmplat în Salonic, unde se construiește un metrou de nici nu mai știu câți ani. Evident că s-a ciocnit la fiecare stație și în fiecare loc cu arheologia și a început o cercetare care s-a finalizat cu o criză a metroului. Există riscul unui blocaj, dar nu pot să spun că așa va fi, de aceea nu îmi rup hainele de pe mine. Dar aș vrea să existe criogenie și să mă treziți când funcționează metroul. S-ar putea să nu mă treziți niciodată”, a mai menţionat atunci arhitectul Şerban Ţigănaş.

Desigur că nimeni nu a răspuns acestor întrebări. În schimb, în 25 iunie, Emil Boc a fost întrebat la TVR Cluj ce le spune celor care cred că metroul este un proiect faraonic. ”Îi invit să vină la Cluj, să vadă cum se circulă. Eu nu am alte alternative. Eu mă refer la cei care stau în trafic, să le spună loc că nu avem nevoie de un mijloc alternativ la mașină. Dacă s-a putut găsi o altă soluție alternativă… Până când o să apară dronele, deocamdată numai metroul ne poate ajuta să ieșim din această problemă a traficului sufocant, pe axa Est - Vest. Dacă vrem să nu ne sufocăm, trebuie să căutăm alternative, fie deasupra, fie dedesubt. Dronele sunt pentru secolul următor, metroul este varianta de acum”.

În 13 august, s-a mai adus în discuție un element cheie. Clujului primește 300 de milioane de euro (n.red. au fost mai multe variante. Primarul a spus și 310 milioane, iar mai jos viceprimarul Dan Tarcea spunea 350 de milioane), dar asta am mai spus, în schimb noutatea de atunci era că banii trebuie cheltuiți până în 2026, altfel îi returnăm. 

”Cert este ca cei 350 de milioane de euro trebuie cheltuiți până în iunie 2026. Dacă nu, statul român trebuie sa îi dea înapoi. Suntem în faza elaborării studiului de fezabilitate. Nu exista niciun proiect de investiții care sa poată fi făcut la nivelul municipiului, fără sa aibă în spate un studiu de fezabilitate, studiu care-ți dă variante și multe alte detalii, proiectul de execuție fiind o parte mult mai mica apoi. Studiul de fezabilitate spune care este traseul, încărcarea, stațiile, iar componenta de proiectare vine ulterior. Până în 2026 mai avem 5 ani, pot sa mai fie multe alte surse de finanțare, sunt optimist”, spunea viceprimarul Dan Tarcea.

În 8 septembrie, aceiași activiști civici au ieșit la atac și au spus că nu este normal ca Primăria să facă dezbatere publică pe proiectul metroului în 15 octombrie, în timp ce Comisia Europeană îl aprobă în 23 septembrie.

”Civicii” considerau că ”o consultare publică pe 15 octombrie, în condițiile în care proiectul va primi toate aprobările în comisiile interservice și va fi semnat în Comisia Europeană până în 23 septembrie - adică cu trei săptămâni mai devreme”, este degeaba, mai ales că metroul este cel mai important proiect din istoria recentă a Clujului. 

Rezultatul a fost că, în 10 septembrie, primarul Emil Boc a spus că ”ăștia nu-s clujeni” și i-a asmuțit pe șoferi împotriva activiștilor. 

Primarul Emil Boc a erupt: ”Ei fac referire la toate, tren metropolitan, centură sau metrou. Uitați-vă în textul acelei fițuici și la Szakats Istvan, care orice ar face în acest oraș numai să nu se dezvolte. Am spus că e democrație și pot vorbi ce vor, dar eu îmi văd de treaba mea, de oraș și de drumul lui. Cei care se plâng de trafic să îi mai sune și pe domnii ăștia activiști, care sunt așa-ziși activiști. Ei nu au treabă cu interesele Clujului, au treabă cu alte interese. Ca să blochezi modernizarea unui oraș cu orice preț, mi se pare de nedescris!

Poți să comentezi, dar să încerci să blochezi, să nu vină bani ca să faci centură metropolitană, metrou sau tren metropolitan, când noi ne batem de cinci ani și aducem Comisia Europeană, Parlamentul European, Guvernul României la Cluj, și acum să stea ei să se opună, șmecherii de Szakats Istvan și cu ceilalți. Clujenii cred că fac diferența între cei de bună credință și ceilalți.

Dacă toate procedurile vor fi legale, atunci va merge spre finanțare. Au aruncat praf pe toate proiectele mi se pare nedemn pentru un clujean. Cine spune că ăștia sunt clujeni, să își pună un semn de întrebare”.

Dezbaterea publică a fost în 15 octombrie, fără primarul Emil Boc de față, Ulterior, când a fost întrebat de ce a lipsit, acesta a spus că se știa oricum care este poziția lui, pentru că a vorbit tot anul. 

Ce am aflat la dezbatere: 

- Metroul clujean va fi operat de 500 de angajați și va fi la fel de eficient ca și cel din Londra.

- Metroul clujean va circula cu o viteză maximă de 80 de km/h, iar o viteză comercială de 40km/h.

- Metroul din Cluj transporta 60.000 de călători pe zi.

- Metroul va reduce 30.000 de mașini pe zi din trafic, în 2030. Veștile bune merg mai departe. Până în 2060, metroul clujean va scoate din trafic 120.000 de mașini.

- O călătorie va costa 1,5 lei (Este neclar cum au putut ști experții studiului de fezabilitate ce putere va avea leul când va fi finalizat metroul)

- Valoarea totală a investiției (fără TVA) este de aprox. 1.730 mil. Euro (aprox. 8.524 mil. Lei) iar sursele de finanțare vor fi următoarele. 

- Metroul mic (cele 9 stații) vor costa aprox. 800 mil Euro, din care se asigură 300 mil. Euro prin bugetul PNRR - Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR), iar restul din alte surse care nu sunt certe: 2021-2027 Fonduri Europene Nerambursabile și Rambursabile, 260 mil Euro prin bugetul POT - Programul Operațional Transporturi (POT) 2021-2027 Fonduri Europene Nerambursabile și restul de la bugetul național prin credite de angajament din partea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, fiind astfel asigurată toată finanțarea primei secțiuni. 

În 6 noiembrie, Emil Boc a vorbit despre dezbaterea la care nu a participat și a revenit cu unele clișee, folosite cu regularitate. Metroul e un ”Must”. ”Mergeți în orice oraș mare, nu numai capitale. Este transport intermodal integrat, cobori din aeroport, te urci în metrou și te duci în orice parte a orașului. Metroul unește o parte cu alta a zonelor metropolitane, aceste lucruri au fost făcute acum 20-30 de ani, noi acum ne punem întrebarea dacă e bine să facem ce alții au făcut deja. Sunt un “must”, obligatorii și de bun simț. Noi am făcut studiile pe cont propriu, sunt în fază avansată, acum trebuie să fie duse la bun sfârșit de guvern. Pentru ca orașul să fie atractiv este vital să facem aceste proiecte, metroul, trenul metropolitan, centura. Nu sunt un moft, sunt o necesitate. Mă voi bate pentru aceste proiecte cât timp voi fi în viața publică. Cred în ele și cred că clujenii trebuie să aibă alternative la transportul poluant”, a spus Emil Boc.

Despre faptul că nu s-a dus la dezbaterea despre metroul Boca spus că ”toată lumea știe părerea mea despre Metrou”.

Așa a ajuns metroul de la 19 stații la 9 și de la 21 de km la 9,16 km. În plus, rămâne cum s-a stabilit, lucrările vor începe la mijlocul anului 2023.

Printre puținii consilieri locali care l-au luat la rost pe primar a fost Alexandra Oană, în 22 noiembrie (n.red. în Consiliul Local Cluj-Napoca sunt 16 PNL și 4 UDMR, care joacă rolul de marionete, iar opoziția este din 2 consilieri PSD și 5 de la USR PLUS). 

Consilierul local USR, Alexandra Oană, i-a adresat primarului Emil Boc două întrebări care l-au dezechilibrat și ridică unele semne de întrebare, în ședința consiliului local unde s-a supus votului aprobarea studiului de fezabilitate pentru metroul Clujului și trenul metropolitan. 

Alexandra Oană: Studiul de prezefabilitate prezenta o sumă de un miliard de euro. Acum studiul de fezabilitate a dublat suma. Mă întrebcum vom finanța acest proiect?

Alexandra Oană: În PNRR este inclus un singur proiect de metrou, care include cele două magistrale din București și din Cluj. Finanțarea de 300 de milioane de euro pentru metroul din Cluj este la pachet cu finanțarea metroului din București (Gara de Nord - Filaret). Dacă unul dintre ele se mișcă mai greu, nu se încadrează în termenele asumate, care sunt foarte strânse, banii vor migra către celălalt proiect. Aceasta a fost plasa de siguranță și a Comisiei Europene, dar și a Ministerului Fondurilor Europene, pentru a se asigura că măcar unul dintre proiect este viabil. Ținând cont de faptul că linia de metrou planificată la Cluj este mai lungă decât cea din București, că acolo nu pleacă de la zero, așa cum plecăm noi, cum evaluați riscul ca proiectul de la Cluj să rămână în urmă și banii să migreze spre proiectul de la București?

Emil Boc: Este o întrebare foarte bună a doamnei consilier local. Este riguros, exactă! În PNRR sunt bani pentru metroul de la Cluj și cel de la București, pe de o parte o sumă globală, pe de altă parte o sumă alocată fiecăruia din cele două. Este adevărat, este posibil ca în funcție de evoluția unuia sau a altuia dintre proiecte sumele să se miște încoace și încolo. Am încredere că de la stadiul la care pornim astăzi, Clujul este mult mai avansat decât Bucureștiul, în privința acestor proiecte.

Insist pentru respectarea termenelor și a calendarului, pentru a fi siguri că măcar banii pe care îi avem alocați să putem să îi utilizăm din PNRR și apoi continuând cu celelalte resurse. Teoretic, ce spune doamna consilier Oană este posibil, dar deocamdată nu vreau să mă pronunț despre ceea ce face Bucureștiul…

Doar informația mea preliminară este că la nivelul la care discutăm astăzi proiectul nostru de la Cluj este într-o fază mult mai avansată decât proiectul de la București, fără să spun prin asta că nu sunt în stare să recupereze potențialele întârzieri.

Ionel Oprea (șeful de proiect al metroului din Cluj): Proiectul la București a rămas la stadiul de avizare de studiu de prefezabilitate. A fost respins la faza de studiu de fezabilitate pentru că nu avea niciun aviz obținut, niciun certificat de urbanism. Nu are PUZ elaborat, nu are aviz de mediu. Proiectul, ca să ajungă la stadiul de maturitate al proiectului nostru, din punctul nostru de vedere al echipei care a și lucrat pentru acel proiect, este nevoie de 9 luni de zile.

În privința alocării din PNRR sunt cîte 300 de milioane de euro pe fiecare proiect. Poți să iei încă 300 de milioane dacă celălalt proiect nu se încadrează. Ba mai mult, poți să iei și din proiectele de CFR sau CNAIR. 

Ionel Oprea (șeful de proiect al metroului din Cluj): Față de studiul de studiul de prefezabilitate (SPF) de anul trecut, valoarea nu s-a dublat. Era de un miliard de euro, față de 1,7 miliarde de euro acum. Însă ceea ce este important este că în SPF am avut coridorul de analiză de 14 km, 14 stații, iar la Studiul de Fezabilitate (SF) avem 21 de km și 19 stații. Aceaste diferențe au dus la creșterea de 70%. Prin SPF s-a aprobat necesitatea unei linii de transport pe coridorul respectiv, iar prin SF detaliem coridorul respectiv, care s-a mărit de la 14 k la 21 de kilometri. 

În cele din urmă, studiul de fezabilitate s-a aprobat, lucru știut încă dinainte, dacă ne gândim că PNL și UDMR au 20 de voturi, din cele 27 posibile. 

Anul s-a încheiat ușor anecdotic, când Emil Boc a spus, în 9 decembrie, că lucrarea ,la metrou este mai ușor de făcut decât centura metropolitană, care este ”cea mai complexă și complicată lucrare pe care a avut-o Clujul în istorie. E mai complicată decât metroul. Trebuie să faci 20 de noduri care trec printre case, trebuie să expropriezi terenuri, trebuie să faci studii geotehnice, să treci prin Făget, să obții avize de la Mediu pentru a defrișa pădure și să plantezi în altă parte, să faci pasaje ca să poți trece.

La Metrou e mai simplu. E subteran. Și acolo e super complicat, evident, dar nu ai obstacole așa cum ai în materia aceasta. 

Nu vreau să iau apărarea proiectanților. Din nefericire ei au cerut prelungirea până în 31 martie, pentru că nu au putut să se încadreze cu toate avizele și procedurile și nu au putut să se încadreze până la sfârșitul anului. 31 martie 2022 este data, dar aici vechiul ministru Drulă, de la Transporturi, a scos centurile de pe PNRR și au rămas numai autostrada Moldovei și celelalte proiecte legate de autostradă. Nicio centură nu a mai rămas în PNRR”.

Concluzii:

Clujul va avea o magistrală de metrou scurt de la intersecția străzilor Calea Mănăștur și Câmpului până în Piața Mărăști, de unde va mai merge până în Sopor.

Costul va fi de 800 de milioane de euro, deși avem în buget 300 de milioane.

Metroul este un proiect mai ușor decât centura metropolitană, despre care, tot pe final de an, am aflat că nu are finanțare. 

Lucrările la metrou ar putea începe în 2023 și ar trebui finalizate până la finalul anului 2026.