Primăria Cluj-Napoca a pierdut procesul cu dezvoltatorul Sile Pușcaș, pe tema parcului de pe strada Observatorului. Judecătorii din Bistrița-Năsăud au decis că terenul expropriat cu 2 milioane de euro a fost subevaluat, iar prețul real stabilit este de 23 de milioane de euro. Suspect este că de cinci luni, Curtea de Apel Cluj refuză să fixeze un termen de judecare a apelului. Curtea de Apel Cluj a precizat într-un drept la replică faptul că a primit dosarul numai în 1 martie și termenul va fi stabilit după ”expirarea termenului în care părțile au dreptul să depună la dosar întâmpinare cu privire la apelurile declarate în cauză”. 

Omul de afaceri Sile Pușcaș a cumpărat terenul de pe strada Observatorului, situat vis-a-vis de Spitalul de Recuperare, verificând dacă acolo poate construi. Primăria Cluj-Napoca a spus că se pot face blocuri, dar ulterior Emil Boc a decis că trebuie să facă un parc, așa că a expropriat terenul, fără să plătească prețul pieței. 

Fără prea mari surprize, Primăria condusă de Emil Boc a pierdut procesul împotriva omului de afaceri Sile Pușcaș. Miza dosarului din instanță este valoarea despăgubirii pe care municipalitatea, mai exact contribuabilii, trebuie să o plătească omului de afaceri în schimbul unui teren pe care urmează să fie amenajat un parc. În vreme ce Primăria Cluj îi acordă doar 2 milioane de euro despăgubire, judecătorii au mărit suma la 23,2 milioane de euro. Mai exact, primăria vrea să plătească aproximativ 170 de euro/mp, doar că în zonă terenurile se vând cu 2.000 de euro/mp.

Sile Pușcaș despăgubit cu 113.801.371 lei (23 milioane de euro) pentru terenul expropriat de Boc în Zorilor

Tribunalul Bistrița-Năsăud i-a dat dreptate omului de afaceri, dar Emil Boc a trimis buldozerele să înceapă șantierul, pentru a arăta că nimic nu îl oprește și își va ține promisiunea, mai ales că a anunțat din campania electorală că face parc în Zorilor. 

Consilierii locali din Cluj-Napoca au și ei explicații de oferit. Au aprobat despăgubirea de 2 milioane de euro, deși legea spune clar, la articolul 44, că: ”Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire”.

Așadar, instanța de judecată de la Tribunalului Bistrița-Năsăud a putut întreba experții pentru a stabili care este prețul de expropriere, ajungând la valoarea de 23,2 de milioane de euro, dar consilierii locali din Cluj-Napoca au încălcat Constituția și au băgat Clujul în acest proces care riscă să creeze un prejudiciu uriaș bugetului local.

Emil Boc a spus că va vorbi un judecător pentru a vedea cum s-a stabilit despăgubirea de 23,2 milioane de euro

Primarul Emil Boc a reacționat după ce a aflat despre valoarea despăgubirilor și a făcut o declarație șocantă. Edilul a spus că va interveni peste judecătorii care au decis despăgubirea. Dar cum va face asta nu a mai precizat, deși mulți s-au întrebat.

”Ne vom apăra în acest proces. Vom întreba un judecător cum e posibil ca pe același teren să fie așa diferențe de prețuri (…) Și unde ai fi vrut să faci pe Lună sau pe Marte parc, dacă nu este al primăriei? Am fost nevoiți să expropriem, pe baza legilor. Același stat român, pe baza legilor sale a spus că se aplică grila notarilor, iar primăria a aplicat grila notarilor. Nu ia nimeni terenul cu japca. Nu decide primarul câți bani se acordă, ci experții pe baza legilor. Legea spune că se face pe baza grilei notarilor și s-a evaluat și acordat 2,1 milioane de euro”, a precizat Emil Boc.

Nu se știe dacă Emil Boc a întrebat un judecător sau nu, dar, de cinci luni, Curtea de Apel Cluj refuză să stabilească un termen pentru a judeca apelul din acest proces. 

Magistrații nu au fixat un termen pentru judecarea apelului, iar acest lucru a alimentat suspiciuni că instanța tergiversează dosarul, permițând astfel primăriei să continue lucrările.

Când a fost acuzată de o ”inactivitate suspectă”, Curtea de Apel Cluj a explicat cum stau lucrurile, situație rar întâlnită în practica acestor instituții. Curtea de Apel a publicat un comunicat, dar a trecut cu vederea îngrijorarea principală: ”De ce nu se grăbește să stabilească un termen pentru judecarea apelului?”, ”A intervenit cineva?”.

Boc, despre despăgubirile de 23 de mil. euro pentru parcul din Zorilor: Vom întreba un judecător cum e posibil așa ceva

Nici până astăzi, mai exact la aproximativ 5 luni de la sentință, Curtea de Apel Cluj nu a explicat în ce temei juridic un primar ”întreabă un judecător” și cum poate influența acest ”judecător întrebat de Boc” finalitatea dosarului, având în vedere Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, care la articolul 3 arată că: ”Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii. Judecătorii soluționează cauzele în baza legii, cu respectarea drepturilor procesuale ale părților, fără constrângeri, influențe, presiuni, amenințări sau intervenții directe sau indirecte din partea oricărei persoane sau autorități”.

Povestea controversată a terenului controversat 

Terenul ce reprezintă miza acestui proces este amplasat în cartierul Zorilor, pe strada Observatorului din Cluj-Napoca. Terenul a fost cumpărat de omul de afaceri Sile Pușcaș pentru construcția de blocuri, fapt permis prin Planul Urbanistic General al municipiului Cluj.

În cursul anului 2019, primăria Cluj-Napoca a declanșat procedura de expropriere a imobilelor din zonă, în suprafață totală de 12.095 mp, cu scopul de a amenaja un parc.

Boc spune că Parcul Observator din Zorilor se va face! De ce nu a EXPROPRIAT și terenul Profi, de lângă?

Consiliul local a emis o hotărâre la data de 24 martie 2021 și a adoptat Planul Urbanistic Zonal – amenajare parc cartier Zorilor, str. Observatorului – sud, pentru a pregăti zona în vederea amenajării unui parc. Prin PUG, în acea zonă erau prevăzute blocuri.

Primarul Emil Boc nu a revenit asupra declarațiilor sale, pentru a explica în ce mod va întreba un ”judecător” și cine este acesta. De asemenea, grav este că presa nu îi poate adresa întrebări primarului Emil Boc pentru că nu face conferințe de presă. Edilul a organizat în ultimul an două întrevederi cu presa, una în ianuarie 2022 și a doua în ianuarie 2023, când a făcut prezentarea investitiilor anuale.

-------------------------------

DREPT LA REPLICĂ

”Dosarul vizat de articolul de presă a fost sigilat de către registratura Tribunalului Bistrița-Năsăud în vederea înaintării în calea de atac, la data de 27.02.2023.

Pe rolul Curții de Apel Cluj, dosarul a fost înregistrat la data de 01.03.2023, fiind repartizat în aceeași zi completului de judecată A2.

Imediat a doua zi, mai exact la data de 02.03.2023, judecătorul responsabil cu pregătirea dosarului în vederea judecății apelului, a dispus prin rezoluție comunicarea apelurilor către părțile adverse. Adresele de comunicare au fost întocmite în aceeași zi.

Potrivit dovezilor înregistrate la dosar, părților din prezenta cauză le-au fost înmânate memoriile de apel în datele de 6 si 7 martie, termenele de depunere a întâmpinărilor urmând să expire la datele de 22, respectiv 23 martie 2023.

Starea de fapt mai sus expusă respectă întocmai disp. art. 4711 Cod procedură civilă, introdus prin Legea nr. 310/2018, aplicabil proceselor introduse începând cu 01.01.2019 şi care reglementează pregătirea judecăţii apelului, potrivit cu care:

(1) Preşedintele instanţei de apel sau persoana desemnată de acesta, îndată ce primeşte dosarul, va lua măsuri în vederea repartizării aleatorii la un complet de judecată.

(2) În cazul în care cererea de apel nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, completul căruia i s-a repartizat dosarul va stabili lipsurile cererii de apel şi îi va comunica, în scris, apelantului că are obligaţia de a completa sau modifica cererea. Completarea sau modificarea cererii se va face în termen de cel mult 10 zile de la data comunicării.

(3) După primirea dosarului sau, când este cazul, după regularizarea cererii de apel potrivit alin. (2), completul va dispune comunicarea cererii de apel, precum şi a motivelor de apel intimatului, împreună cu copiile certificate de pe înscrisurile alăturate și care nu au fost înfăţişate la prima instanţă, punându-i-se în vedere obligaţia de a depune la dosar întâmpinare în termen de cel mult 15 zile de la data comunicării.

(4) Întâmpinarea depusă se comunică apelantului de îndată, punându-i-se în vedere posibilitatea de a depune la dosar răspunsul la întâmpinare în termen de cel mult 10 zile de la data comunicării. Intimatul va lua cunoştinţă de răspunsul la întâmpinare din dosarul cauzei.

(5) În termen de 3 zile de la data depunerii întâmpinării, judecătorul fixează prin rezoluţie primul termen de judecată, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezoluţiei, dispunând citarea părţilor.

Drept urmare, astfel cum rezultă din dispozițiile procedurale mai sus redate, instanța nu poate stabili primul termen de judecată în apel mai devreme de expirarea termenului în care părțile au dreptul să depună la dosar întâmpinare cu privire la apelurile declarate în cauză. 

În concluzie, considerăm că atât titlul materialului de presă raportat la care solicităm publicarea dreptului la replică, cât şi referirile la instituţia noastră din conţinutul acestuia cuprind acuzaţii nefondate („de cinci luni, Curtea de Apel Cluj refuză să stabilească un termen pentru a judeca apelul din acest proces”) şi informaţii tendenţioase, nedocumentate şi de natură a induce în eroare cititorii, pe de o parte şi de a leza total nejustificat prestigiul instituţiei şi încrederea cetăţenilor în justiţie, pe de altă parte.

Curtea de Apel Cluj a stat şi stă întotdeauna la dispoziţie pentru orice informaţii de interes public care, dacă ar fi solicitate în avans, ar facilita publicarea unor materiale de presă care să reflecte corect şi complet activitatea instituției şi ar evita livrarea unor informaţii insuficient documentate. 

Judecător Carmen Pop

Purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Cluj”.