Deputatul ecologist Adrian Dohotaru vrea acces liber în Parcul Babeș, unde acum se intră cu taxă, dar clujenii sunt cam spectici. 

”Am propus alături de aproape 1200 de clujeni deschiderea Parcului Babeș către Someș și renunțarea la gardul cu o lungime de 2 km. Este partea din parc de aproximativ zece hectare care a fost concesionată de Primărie, în perioada interbelică, la prețul simbolic de 1 leu pe an.

UBB a refuzat în 2014 deschiderea parcului și renunțarea la gardul perimetral pe motiv că există o clauză semnată cu autoritățile europene prin care timp de 5 ani nu se poate elimina taxa de acces. Chiar dacă părerile erau împărțite la nivel de conducere, unii fiind din principiu împotriva eliminării taxei de acces, alții pe motive procedurale, nu era scoasă din ecuație opțiunea de a deschide parcul spre râu, ca în planurile inițiale ale dr. Iuliu Hațieganu, dacă Primăria este dispusă să preia o parte din costurile deschiderii parcului și realizării mai multor porți la apă.

Recent, primarul Emil Boc a declarat public la o ședință de Consiliu Local că este de acord cu propunerea deschiderii Parcului Babeș spre Someș, mai ales acum când clauza de 5 ani se încheie.

Amintesc că toți specialiștii pe care i-am consultat au arătat necesitatea de a deschide parcul la râu”, a arătat deputatul Dohotaru, într-o scrisoare deschisă postată pe Facebook.

Replica altor clujeni decât cei pe care i-a consultat parlamentarul nu s-a lăsat așteptată: ”NU SUNT PENTRU nici eu. Acela este parcul in care ma antrenez de 28 de ani fix si intotdeauna ma bucur ca inca nu l-a descoperit civilizatia! Si platesc taxa de intrare, care e super mica, cu o deosebita placere, desi am fost sportiv profesionist al clubului universitatea 7 ani. NICI VORBA sa fie o idee buna chestia solicitata mai sus! O sa extinda Untold-ul acolo!!! Acolo se antreneaza sportivii profesionisti si ma bucur enorm sa vad ca UBB sau cine detine parcul, se ocupa asa frumos de pastrarea si amenajarea lui”; ”Nu sunt ”pentru”. O decizie de felul asta ar fi primul pas pentru degradarea parcului. Înainte să fie împrejmuit era ”raiul” câinilor cu și fără stăpân. Într-o societate civilizată poate ar fi benefica o astfel de măsură. Nu în România, și o spun cu părere de rău. Parcul Iuliu Hațieganu merita păstrat în bune condiții și pt asta e nevoie de acel gard”.

”Scrisoare deschisa: acces liber în Parcul Babeș

În atenția Senatului și Rectoratului UBB,

în atenția Consiliului Local și Primăriei Cluj-Napoca,

Stimate domnule rector Pop,

Stimate domnule primar Boc,

Am propus alături de aproape 1200 de clujeni deschiderea Parcului Babeș către Someș și renunțarea la gardul cu o lungime de 2 km. Este partea din parc de aproximativ zece hectare care a fost concesionată de Primărie, în perioada interbelică, la prețul simbolic de 1 leu pe an.

UBB a refuzat în 2014 deschiderea parcului și renunțarea la gardul perimetral pe motiv că există o clauză semnată cu autoritățile europene prin care timp de 5 ani nu se poate elimina taxa de acces. Chiar dacă părerile erau împărțite la nivel de conducere, unii fiind din principiu împotriva eliminării taxei de acces, alții pe motive procedurale, nu era scoasă din ecuație opțiunea de a deschide parcul spre râu, ca în planurile inițiale ale dr. Iuliu Hațieganu, dacă Primăria este dispusă să preia o parte din costurile deschiderii parcului și realizării mai multor porți la apă.

Recent, primarul Emil Boc a declarat public la o ședință de Consiliu Local că este de acord cu propunerea deschiderii Parcului Babeș spre Someș, mai ales acum când clauza de 5 ani se încheie.

Amintesc că toți specialiștii pe care i-am consultat au arătat necesitatea de a deschide parcul la râu.

Toate proiectele participante la Master Planul pentru Someș prevăd eliminarea gardurilor sau deschiderea mai multor porți: vezi imaginea atașată care conține propuneri ale firmei Planwerk pentru malul Someșului.

Atenție, cer eliminarea taxei pe alei și pe iarbă, nu și pe terenurile de sport. Terenurile de sport pot fi închiriate, deși cred că ar putea fi folosite mai bine de toți studenții din Cluj, întrucât la alergările mele regulate în parc văd terenurile ferecate cu un lacăt și 80% din timp terenurile neutilizate.

Problema se poate soluționa lăsând terenurile deschise și la libera utilizare a studenților. Pentru ca terenurile să fie mai bine folosite în timpul săptămânii și în weekend se poate introduce un sistem online de rezervare pe modelul Bazei Sportive Gheorgheni la care să aibă acces studenții și universitarii de la toate universitățile clujene.

Formal, terenurile sunt folosite de facultatea de sport toată ziua, dar în practică este evident că acest lucru nu se întâmplă, motiv pentru care terenurile trebuie deschise și să fie utilizate pentru sport de cine le rezervă sau spontan, așa cum se întâmpla cu decenii în urmă.

Pentru alei și spațiul verde, ca sportiv amator de mai multe sporturi și iubitor de spații verzi invoc cinci motive principale pentru a deschide ceea ce e în acest moment cel mai mare spațiu verde al orașului:

Cel mai mare parc al orașului datează din secolul XIX, când Clujul era de 15 ori mai mic decât acum. Adesea, în Parcul Central au loc evenimente, de aceea e puțin propice pentru mișcare de la anumite ore. În general, în Cluj nu sunt destule spații verzi în raport cu cererea existentă. De aceea, trebuie deschis parcul nu doar pentru mișcare, ci și pentru tranzit și plimbare între două cartiere mari ale orașului, Mănăștur și Grigorescu.

Spațiile verzi se amenajează cu fața la apă, nu cu spatele, așa cum a gândit inițial și Hațieganu legăturile spre râu și Canalul Morii, acum obturate de garduri și garaje.

Deschiderea ar respecta astfel planul inițial al fondatorului parcului.

Parcul Sportiv, chiar dacă are funcția de campus pentru UBB, trebuie deschis spre rezidenți, așa cum se întâmplă în țările civilizate, unde nu există taxe de acces pentru rezidenți în campusuri. Și la nivel de Cluj, există exemple pozitive, așa cum am colaborat cu Primăria și USAMV să deschidă singurul spațiu public verde din cartierul Zorilor, Parcul Iuliu Prodan. La nivel de București, USAMV acceptă accesul gratuit al rezidenților în campus și în Grădina Botanică a universității.

Idealul profesorului Iuliu Hațieganu era de a nu avea un stadion în care 22 sportivi aleargă și 22.000 de oameni privesc. Parcul e destul de gol și vă asigur că prin deschiderea parcului numărul de persoane care îl utilizează va fi înzecit. Asta înseamnă o încărcare administrativă mai mare, dar nu e insurmontabilă, mai ales într-o țară cu probleme de sănătate din cauza sedentarismului.

Universitatea are un rol decisiv în educarea societății, iar democrația nu poate exista fără spații publice pentru a se exercita. La discuții informale, Parcul Babeș nu se deschidea din cauza țiganilor care ar invada locul, a homeleșilor care s-ar aciua, a băieților din cartier din Mănăștur care ar vandaliza parcul.

Sunt argumente rasiste și clasiste care înseamnă abdicarea de la valorile universitare. Aceste păreri pot fi combătute, dacă mai apar, printr-o dezbatere rațională.

Situația este dramatică! România este pe locul 4 în Europa la procentul de populație care nu face sport niciodată: 63% (procent în creștere față de 2013). 43% dintre români cred că nu li se oferă oportunități de a practica activități fizice în orașele lor, iar 52% dintre ei cred că autoritățile locale nu fac destul în acest sens.

Urmarea acestui fapt este că 60% dintre români au răspuns că fac sport acasă și nu în parcuri sau spații special amenajate. Clujul, prin politici de anvergură, unul din puținele centre de inovare în România, poate da startul la nivel național pentru o mobilitate mai sănătoasă, pentru mișcare în timpul liber și pentru facilitatea practicării de sport pentru amatori ca să însănătoșim o națiune a cărei vitalitate trebuie crescută.

În consecință, cu ocazia începerii anului universitar 2019-2020 solicit din nou deschiderea Parcului Babeș și negocieri între cele două instituții și reprezentanți ai societății civile pentru a găsi cele mai bune modalități pentru a administra acest spațiu care poate fi utilizat de mai mulți rezidenți și studenți.

Cu respect,

Adrian Dohotaru

Societate Organizată Sustenabil

Deputat de Cluj”.