Din ce motiv a pierdut Clujul finanțarea pentru un segment, cu o lungime de 8,8 km, al metroului. Mai multe reguli nu au fost respectate


O scrisoare a Comisiei Europene afirmă că întreaga sumă, circa 300 de milioane de euro, destinată metroului de la Cluj, va fi suspendată definitiv, anunță economedia, care a intrat în posesia documentului menționat.

Jalonul 86 prevedea semnarea contractelor pentru 50% din lucrările pentru viitorul metrou din Cluj-Napoca, pentru secțiunea Țara Moților (Teilor) — Sf Maria (Câmpului) (7 stații), cu o lungime de 8,8 km. Licitația a fost derulată de Primăria Municipiului Cluj-Napoca.

Comisia a considerat că România nu a derulat corect licitația, tot din cauza modalității de publicare a documentelor în SEAP și în JOUE.

Conform Comisiei, licitația a fost lansată pe 16 martie 2022 în SEAP și pe 18 martie în JOUE, la o valoare estimată de 6,665 miliarde lei, cu termen-limită pentru depunerea ofertelor în data de 9 mai. Acest termen a fost însă extins ulterior de 5 ori iar contractul cu câștigătorul licitației a fost semnat pe 22 mai 2023, mai scrie economedia.

Însă în total nouă rectificări la contract au fost publicate în SEAP, dar doar 5 – cele care au extins termenele pentru depunerea ofertelor – au fost publicate și în JOUE. Una dintre aceste rectificări nepublicate viza majorarea semnificativă a valorii contractului, de la 6,6 miliarde lei la peste 9 miliarde de lei.

Comisia susține că regulile europene spun că autoritățile române ar fi trebuit să extindă termenele limită atunci când erau realizate modificări majore la licitație și documentație, în concordanță cu importanța schimbărilor.

Comisia consideră că schimbările ce au avut loc la condițiile licitației au fost semnificative, nu doar simple erori administative, ceea ce ar fi putut afecta decizia ofertanților de a participa la licitație. Astfel, valoarea contractului a fost majorată cu 30% și criteriile minime au fost modificate cu numai două săptămâni înainte de termenul limită pentru depunerea ofertelor.

Comisia consideră astfel că România ar fi trebuit să anuleze procedura și să o reia ulterior pe baza noilor criterii.

În schimb, România a folosit procedura naținonală a „suspendării” în SEAP, ceea ce nu s-a văzut și în JOUE.

În plus, România a publicat în SEAP notificări înainte ca ele să fie publicate și în JOUE. Totodată, unele rectificări transmise JOUE nu erau în linie cu cerințele de publicare.

„În acest context, Comisia consideră că, prin neasigurarea publicării în JOUE a modificărilor privind valoarea estimată a contractului și cerințele minime pentru ofertanți și prin neprelungirea termenului de depunere a ofertelor după efectuarea acestor modificări substanțiale ale condițiilor de licitație, România nu a respectat cerința de la etapa 86 conform căreia procedura de licitație se desfășoară în conformitate cu Legea 98/2016 și cu modificările ulterioare ale acesteia, care transpune Directiva 2014/24/UE”, arată documentul obținut de Economedia.


Comentarii Facebook