DNA Cluj a ajuns la concluzia că angajații Consiliului Județean Cluj ar trebui să fie puși să achite prejudiciul de 13,55 de milioane de lei, rezultat în urma eșecului catastrofal al proiectului gropii ecologice a Clujului, finanțat din fonduri europene. 

Lucrările la groapa de gunoi au început mai bine de zece ani, în primul mandat al lui Alin Tișe. Investiția a fost de aproximativ 40 de milioane de euro. 

În ianuarie 2015, Consiliul Județean Cluj a depus o plângere penală împotriva societății care construia CMID, Atzwanger SPA, subcontractorii Napoca Construcții, Napocamin, Panpetrol și a inginerului Tahal Consulting SRL, pe motiv că aceste persoane juridice s-ar face vinovate de săvârșirea unor fapte care întrunesc elementele unor infracțiuni grave. În plus, președintele CJ Cluj, de la momentul respectiv, Mihai Seplecan, a depus un denunț penal prin care solicita tragerea la răspundere penală a funcționarilor CJ Cluj, din echipa de implementare a proiectului CMID, scrie Evz.ro. 

Oficialii Consiliului Județean Cluj s-au apărat atunci și au spus că lucrările sunt prost executate și că s-a furat un ”munte” de pământ, și, drept urmare au decis rezilierea contractului de execuție. DNA Cluj a respins toate aceste acuzații. 

Ancheta penală a durat mai bine de trei ani, timp în care procurorul Gabriela Iancu de la DNA Cluj a adunat probe din care rezultă că vinovat de situația creată este chiar Consiliul Județean Cluj și angajații acestuia, care condus proiectul, în frunte cu directorul de investiții Mariana Rațiu, arhitectul șef Claudiu Salanță, etc. 

În momentul în care presa a scris despre problemele de la depozitul ecologic și despre faptul că angajații din echipa de conducere nu și-au făcut treaba, președintele CJ Cluj, Alin Tișe, le-a luat apărarea și afirmat că aceștia sunt hărțuiți și nu sunt lăsați să muncească.

Concluzia procurorului Iancu de la DNA Cluj, care se întinde pe 113 pagini, este că angajații de la Consiliul Județean Cluj se fac vinovați de abuz în serviciu, dar că aceștia nu pot fi trași la răspundere penală, deoarece Curtea Constituțională a României a decis că abuzul în serviciu se poate pedepsi doar dacă funcționarii publici încalcă legi și ordonanțe de guvern. ”Deși situația prezentată se încadrează în tipicitatea unei infracțiuni de abuz în serviciu, care ar fi putut atrage răspunderea penală a funcționarilor publici vizați, vom constata că atribuțiile de serviciu stabilite în sarcina acestora nu au o reglementare în legislația primară (legi și ordonanțe de GUvern), fiind prevăzute doar într-o reglementare secundară sau în alte acte normative interne, ordine, ordine de serviciu, decizii, norme interne, fișa postului”, se arată în ordonanța de clasare a DNA Cluj. 

Procurorul DNA Cluj, Gabriela Iancu, cere ca prejudiciul de 13,55 milioane de lei să fie plătit de angajații CJ Cluj, care au fost plătiți regește din fonduri europene. ”Apreciem că se impune atragerea răspunderii civile, disciplinare, materiale, după caz, a funcționarilor publici din cadrul echipei de implementare a proiectului care, urmare a neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, au prejudiciat bugetul Consiliului Județean cu suma de 13.55 milioane lei, reprezentând lucrări efectuate la celula de depozitare, cheltuieli constatate ca nefiind eligibile de Autoritatea de Audit”, mai arată procurorul. 

Din echipa de implementare fac parte: Mariana Rațiu - director executiv al Direției de Deszvoltare și Investiții din cadrul Cj Cluj - manager de proiect CMID; Claudia Eleonora Rusu - responsabil tehnic al proiectului CMID; Bogdan Aurelia - responsabil tehnic al CMID; Claudiu Salanță - arhitect șef al CJ Cluj și responsabil tehnic al CMID.

În lipsa depozitului ecologic, groapa de gunoi de la Pata Rât (foto) crește ca un munte, vizibil și din avion.