Consilierul local USR, Alexandra Oană, i-a adresat primarului Emil Boc două întrebări care l-au dezechilibrat și ridică unele semne de întrebare, în ședința consiliului local unde s-a supus votului aprobarea studiului de fezabilitate pentru metroul Clujului și trenul metropolitan. 

Societatea civilă ridică semne de întrebare în legătură cu capacitatea administrației locale de gestionare a unor proiecte de mare anvergură, după eșecurile de la proiectele mici precum podul Porțelanului (blocat, după ce studiile făcute nu au observat un zăcământ de sare care risca surparea podului) și drumul Lombului (1,6 km finaliați în 8 ani).

Alexandra Oană: Studiul de prezefabilitate prezenta o sumă de un miliard de euro. Acum studiul de fezabilitate a dublat suma. Mă întrebcum vom finanța acest proiect?

Alexandra Oană: În PNRR este inclus un singur proiect de metrou, care include cele două magistrale din București și din Cluj. Finanțarea de 300 de milioane de euro pentru metroul din Cluj este la pachet cu finanțarea metroului din București (Gara de Nord - Filaret). Dacă unul dintre ele se mișcă mai greu, nu se încadrează în termenele asumate, care sunt foarte strânse, banii vor migra către celălalt proiect. Aceasta a fost plasa de siguranță și a Comisiei Europene, dar și a Ministerului Fondurilor Europene, pentru a se asigura că măcar unul dintre proiect este viabil. Ținând cont de faptul că linia de metrou planificată la Cluj este mai lungă decât cea din București, că acolo nu pleacă de la zero, așa cum plecăm noi, cum evaluați riscul ca proiectul de la Cluj să rămână în urmă și banii să migreze spre proiectul de la București?

Emil Boc: Este o întrebare foarte bună a doamnei consilier local. Este riguros, exactă! În PNRR sunt bani pentru metroul de la Cluj și cel de la București, pe de o parte o sumă globală, pe de altă parte o sumă alocată fiecăruia din cele două. Este adevărat, este posibil ca în funcție de evoluția unuia sau a altuia dintre proiecte sumele să se miște încoace și încolo. Am încredere că de la stadiul la care pornim astăzi, Clujul este mult mai avansat decât Bucureștiul, în privința acestor proiecte.

Insist pentru respectarea termenelor și a calendarului, pentru a fi siguri că măcar banii pe care îi avem alocați să putem să îi utilizăm din PNRR și apoi continuând cu celelalte resurse. Teoretic, ce spune doamna consilier Oană este posibil, dar deocamdată nu vreau să mă pronunț despre ceea ce face Bucureștiul…

Doar informația mea preliminară este că la nivelul la care discutăm astăzi proiectul nostru de la Cluj este într-o fază mult mai avansată decât proiectul de la București, fără să spun prin asta că nu sunt în stare să recupereze potențialele întârzieri.

Ionel Oprea (șeful de proiect al metroului din Cluj): Proiectul la București a rămas la stadiul de avizare de studiu de prefezabilitate. A fost respins la faza de studiu de fezabilitate pentru că nu avea niciun aviz obținut, niciun certificat de urbanism. Nu are PUZ elaborat, nu are aviz de mediu. Proiectul, ca să ajungă la stadiul de maturitate al proiectului nostru, din punctul nostru de vedere al echipei care a și lucrat pentru acel proiect, este nevoie de 9 luni de zile.

În privința alocării din PNRR sunt cîte 300 de milioane de euro pe fiecare proiect. Poți să iei încă 300 de milioane dacă celălalt proiect nu se încadrează. Ba mai mult, poți să iei și din proiectele de CFR sau CNAIR. 

Ionel Oprea (șeful de proiect al metroului din Cluj): Față de studiul de studiul de prefezabilitate (SPF) de anul trecut, valoarea nu s-a dublat. Era de un miliard de euro, față de 1,7 miliarde de euro acum. Însă ceea ce este important este că în SPF am avut coridorul de analiză de 14 km, 14 stații, iar la Studiul de Fezabilitate (SF) avem 21 de km și 19 stații. Aceaste diferențe au dus la creșterea de 70%. Prin SPF s-a aprobat necesitatea unei linii de transport pe coridorul respectiv, iar prin SF detaliem coridorul respectiv, care s-a mărit de la 14 k la 21 de kilometri.   

Video: Minutul 2:28:36