Revolta oamenilor împotriva tăierii sau strămutării arborilor de pe strada Universității are legitimitate, lucru recunoscut și de administrația Boc care a organizat ieri o dezbatere publică de aproape 6 ore pe acest subiect, după protestul clujenilor din ultimele zile. Cu toate acestea, după cele 6 ore de discuții aprinse, edilul Clujului a ajuns la concluzia că mai trebuie să consulte și specialiștii din Primărie pentru a decide dacă ar trebui să „reloce” copacii sau nu.

„Am fost prezent la cele 6 ore de dezbatere de la Primărie (cu o mică pauză de masă) și din păcate, după părerea mea, s-a pierdut din start esența dezbaterii. Înțeleg că principalul motiv al relocării a fost faptul că sistemul radicular al arborilor va fi expus la soare datorită coborârii cotei străzi Universității. Lăsând "noima" la o parte, am fost dezamăgit să observ că după 6 ore de discuții, nimeni nu a prezentat măcar 2-3 soluții care să protejeze rădăcina arborilor. 

În felul acesta porneam dezbaterea cu scopul de a rezolva problema: să ferim rădăcinile de soare și, deci, de moarte. Așa că voi oferi eu o soluție care implica cost 0: construirea unor jardiniere de 30-40 de cm înălțime în jurul arborilor, din aceeași piatră folosită la pavarea străzii, doar că așezată în cant. La cei 40 de cm se adaugă pământ iar problema este rezolvată. 

Cred că de acum încolo, în cazuri de implicare civică, oferirea soluției (pe care o aflăm după ce ne consultăm cu specialiști) trebuie să primeze în fața îndemnelor de tip "hai să ne legăm de copaci". De asemenea, să fie destul clar: șansele de supraviețuire a transplantării acelor arbori nu sunt foarte mari, și cel mai important, sunt foarte costisitoare (scoaterea din pământ, urcatul în mașina de transport, transportul, descărcatul la RADP, și după din nou transport  și plantat la Parcul Colina), pe când construirea unor jardiniere cu scop strict de a proteja arborii implica un cost 0!”, a transmis Moruțan Florian, pentru „Clujul Civic”.

Oamenii sunt nemulțumiți nu doar de problema copacilor, ci și de modul în care administrația locală gestionează lucrurile. Precizând că o petiție similară pentru oprirea tăierii copacilor a fost semnată și acum doi ani, iar administrația Boc răspunde dorințelor publicului doar când se ajunge la o situație de criză.

„În calitate de cetățean, aș vrea să aduc în discuție o nouă temă, cea a guvernanței participative.

Pentru a avansa concluzia: mă tem că din punctul de vedere al democrației noastre locale este trist și total indiferent dacă copacii de pe Universității trăiesc sau mor, DACĂ în acest proces, azi și acum nu ne angajăm, toate părțile implicate, să îmbunătățim guvernanța locală - și pe care în acest moment, sunt nevoit să o calific mimată de la Cluj-Napoca.

Spre exemplu, modul în care domnul primar insistă să ne dea minute în șir lecții de democrație - dar între timp de fapt monopolizează timpul alocat discuției, și, confuzând rolurile de facilitator și intervenient de fapt domină auditoriul, ar putea fi considerat un abuz de putere și un act antidemocratic.

Intrând în subiect, m-am bucurat să citesc în articolul "Provocări strategice pentru orașe" apărut în 2022 în Transylvanian Review of Administrative Sciences și atribuit domnului primar Boc că "În Cluj-Napoca, municipalitatea a dezvoltat un sistem de guvernare participativă iar ceea ce face Primăria este să construiască un dialog structurat între toți actorii sociali". cu atât mai mult cu cât, în aprecierea autorului, "Cluj-Napoca are probabil cea mai activă societate civilă din România".

M-am întrebat care sunt acele metodologii, formate și mecanisme, asigurate de către Primăria Cluj-Napoca, prin care cetățenii participă - împreună cu Autoritata Publică - în exercitarea acelei guvernanțe participative de care scrie și vorbește domnul primar, de mai multe mandate.

Pentru că municipiul Cluj-Napoca este unul dintre cele 100 de orașe europene care și-au asumat să devină neutre climatic până în 2030, și pentru că într-un interviu acordat Euronews, domnul primar afirma: "Mai întâi cred că ar trebui să explicăm comunității de ce avem nevoie de orașe verzi. Oamenii trebuie să înțeleagă acest aspect, iar numai după putem discuta despre modalitățile de implementare a acestui proiect” - mă întreb care au fost metodologiile specifice guvernanței participative - prin care în cazul concret al reamenajării străzii Universității “a fost explicată comunității de ce avem nevoie de orașe verzi”, ca “oamenii să înțeleagă acest aspect,” și dacă deci am ajuns la faza în care “putem să începem să discutăm despre modalitățile de implementare".

Mă mai întreb dacă nu cumva aceste discuții la care domnul primar face referire, n-ar fi trebuit să înceapă acum doi ani și jumătate, având în vedere că prima petiție "Nu tăiați teii de pe strada Universității" datează din iarna 2021 - adică de acum doi ani jumate. În acest sens, formularea “dar unde ați fost” a domnului primar mi se pare jignitoare, și pare să arate o neînțelegere gravă a proceselor comunitare, în organicitatea lor.

Deasemenea, formularea “dar iată, există un dialog” - pare să fie miopă la faptul că sporadicitatea acesteia incapacitează dezvoltarea unei relații sustenabile între actorul societal numit Administrație Publică cu actorul societal numit cetățenime. Îmi exprim speranța că această sporadicitate nu ascunde chiar o lipsă de voință pentru consolidarea acestei relații.

Mă întreb deci, care sunt mecanismele acelei guvernanței participative pe care o invocă domnul primar, dacă pare a fost chiar nevoie, din nou, de proteste ca această temă să ajungă, pentru comunitatea clujană, pe tapet.

În articolul deja citat, domnul primar consideră CIIC "probabil cea mai importantă unealtă în implementarea guvernanței participative" la Cluj-Napoca, dar subsemnatul, neputând a identifica, pe lângă CIIC, acea bogăție de metodologii și resurse umane specifice, prin care în lume se implementează guvernanța participativă, mă găsesc în imposibilitatea de-a putea identifica ce anume ar putea numi domnul primar guvernanță participativă la Cluj-Napoca. Simplificarea guvernanței participative la platitudini de tipul “ușă deschisă” ar putea dovedi o înțelegere limitată a conceptului.

În 2016, când cu Betonarea Someșului, am reușit să salvăm copacii de pe Someș. Acele proteste au fost un fel de management de criză și cu toate că am câștigat, a fost o experiență nu emancipatoare, ci traumatizantă. Acum simt că facem din nou management de criză - și la sfârșit vom salva sau nu copacii de pe Universității. Mă tem că indiferent de rezultat, ar putea fi, din nou, o experiență traumatizantă.

De aceea, consider că trebuie să fim suficient de înțelepți ca să ne asigurăm că peste câteva luni , la următorul proiect și deci potențială criză, nu vom reproduce din nou acest exercițiu. Și apoi din nou. Și apoi din nou.

Nu văd în ce mod acesta s-ar califica ca și guvernanță participativă.

De aceea cred că dezbaterea de azi nu este despre copaci - gen decidem, problema s-a rezolvat, totul e în regulă, putem să mergem acasă. Îmi este imposibil să fiu de acord cu domnul primar care pare să insiste că seara asta este despre 11 copaci. Mi se pare că asta ar putea fi doar o vulgarizare a temei. Ca și la Betonarea Someșului, eu unul văd aceeași problemă sistemică: cea a guvernanței locale.

Pentru a produce acea guvernanță participativă care, conform textelor atribuite domnului primar chiar există la Cluj-Napoca - dar care în realitate se reduce la o declarativă "ușă deschisă" asezonată cu managementuri de criză, consider că mai avem de învățat. Mi se pare că nega acest lucru ar putea veni doar dintr-o aroganță a puterii.

Ca atare, solicit și mă aștept de la primărie să-și onoreze orizontul declarativ și recunoscând că avem de învățat, să lanseze acum o invitație largă clujenilor pentru a începe să dezvoltăm, împreună și structurat, acele cadre de co-decizionare cu care să depășim modus operandiul de acum, și să implementăm acea guvernanță participativă despre care domnul primar vorbește, dar pe care noi cetățenii cu siguranță o merităm”, a transmis Szakáts István în cadrul dezbaterii de ieri. 

Amintim că, după ce luni dimineață civicii clujeni au făcut un lanț uman în jurul copacilor de pe strada Universității, Primăria i-a invitat pe clujeni la o dezbatere publică. Dezbaterea s-a încheiat aproape de miezul nopții, iar primarul Emil Boc a precizat la final că va discuta situația celor 11 copaci care urmează să fie scoși de pe strada Universității cu specialiștii din Primărie. 

„Proiectul aduce un plus de 58 de copaci și a trecut de toate avizele”, a mai spus Emil Boc, nedumerit de ce oamenii nu ar fi sesizat în stadiul incipient problema copacilor. Asta deși, este cunoscută de ani de zile opinia clujenilor referitor la „betonarea excesivă” a orașului și distrugerea spațiilor verzi.