Duminica 22 Decembrie

Extinderea intravilanului Clujului cu mii de hectare este un ”fenomen absolut criminal”. Mulți clujeni s-au îmbogățit așa


Intravilanul Clujului a fost extins în ultimii 20 de ani cu mii de hectare care nici astăzi nu sunt folosite, dar crează probleme foarte mari. Este foarte dificil ca aceste zone, de la periferie, să fie preluate și deservite așa cum trebuie, a declarat arhitectul Șerban Țigănaș, fost președinte al Ordinului Arhitecților din România și actual decan al Facultății de Arhitectură din Cluj.

Clujul a făcut câteva gesturi, când spun Cluj mă refer la administrație, la modul în care se face gestiunea urbană și, când spune gesturi, mă refer la câteva momente strategice în evoluția orașului. Primul și cel căruia îi suntem datori pentru situația actuală, pentru foarte multe consecințe ale dezvoltării, a fost stabilirea unui intravilan enorm, în 1997 - 1999, când s-a făcut primul PUG.

După 1990, acest intravilan enorm a fost stabilit de către politicieni, pentru că ei au această putere, deși Clujul nu avea nevoie de atâta teren, introducând în circuitul acesta imobiliar suprafețe de câteva mii de hectare. Iată că au trecut peste 20 de ani și încă nu au fost consumate aceste hectare. Ce spune acest lucru? Spune că nu era nevoie de atât teren introdus în intravilan.

Toate teoriile urbanismului spun că trebuie să avem un oraș funcțional, cu distanțe mai scurte, în care terenul este bine folosit și nu un oraș care se întinde pe toate dealurile, cât vezi cu ochii și care consumă spațiul și îl transformă în suburbii. Acesta este un fenomen de expandare, de răspândire, de întindere rarefiată și e un consum de teren foarte mare în jurul nucleelor metropolitane. Este cunoscut ca fiind un fenomen absolut criminal, ca să mă exprim așa, la buna funcționare a orașului. Ei bine, asta s-a întâmplat cu mărirea intravilanului. Și cu aducerea în intravilan a tot felul de terenuri agricole, care erau în posesia oamenilor și care s-au gândit că randamentul economic al terenului crește de 100 de ori, față de starea lui. Acest fenomen a îmbogățit foarte mulți oameni în ultimii 20 de ani, fără să creeze plus valoare.

Noi am mutat statutul unui teren din pix și s-a ajuns la o construcție extrem de rarefiată”, a declarat arhitectul Șerban Țigănaș, la Napoca FM. 

Arhitectul a comentat și punerea în ”cârca” dezvoltatorilor a obligativității construirii de creșe sau școli.

E nevoie de un parteneriat public-privat. Nu pot să construiască doar investitorii privați, pentru că nu au infrastructură. Nu ne putem aștepta ca de la cel care construiește o casă, două, cinci dintr-o zonă, pe care nu este nimic, să facă stradă, creșă, să facă și spital, să facă și teatru, să facă și stație de metrou, că tot suntem în zona asta. Este absolut imposibil. Nu pot să dezvolți orașul, aici este o chestiune foarte clară, decât în tandem public și privat. Ori în lumea civilizată se spune că infrastructura trebuie să preceadă construcțiile. La noi s-a construit și după aceea s-a încercat aducerea sau adaptarea infrastructurii la zona de construire.

E firesc ca dezvoltatorul, care are o marjă de profit foarte mare, să contribuie, de aceea se numește parteneriat. Cum să construiască dezvoltatorul creșă? Dezvoltatorul construiește ce dorește el și plătește taxe și chiar o taxă de urbanizare. Administrația este cea care trebuie să facă amenajările de utilitate publică”, a mai spus Țigănaș.


Comentarii Facebook