Interviu- Alexandru Cordoș- candidat PSD Cluj la funcția de președinte al Consiliului Județean Cluj

Știri de Cluj vă prezintă în EXCLUSIVITATE un interviu cu Alexandru Cordoș, candidatul PSD Cluj la funcția de președinte al Consiliului Județean Cluj, în care subiecte tabu până acum sunt abordate fără rețineri.

Alexandru Cordoș este profesor de filosofie juridică la Facultatea de Drept, unde predă Drept Constituțional și relații publice. Are o experiență de mulți ani în administrația publică locală și județeană și a avut două mandate de senator în Parlamentul României. O carieră politică ce era în ascensiune și pe care a decis să o întrerupă brusc și să se retragă din viața politică timp de peste 5 ani, după ce asupra familiei sale au planat acuzații de luare de mită.

Revenit în politică pentru a face parte din nou din echipa PSD, acesta a răspuns fără rețineri legat de ceea ce s-a întamplat, dar și de motivele care l-au determinat să întoarcă în politică și care sunt proiectele pe care dorește să le implementeze, dacă în 9 iunie 2024 reușește să convingă alegătorii să îi acorde votul pentru Consiliul Județean. 

”Nu am fost niciodată trimis în judecată”

Reporter Știri de Cluj: În urmă cu mai mulți ani, asupra dvs și a familiei Dvs au planat acuzații de corupție. O situație dificilă care v-a determinat să vă retrageți din viața politică și să vă concentrați pe profesia Dvs de bază, cea de profesor. Credeți că aceste probleme vor avea un efect asupra dvs la vot? 

Alexandru Cordoș:  Există prejudecăți. Pot să vă spun așa, niciodată nu am fost trimis în judecată, au existat suspiciuni rezonabile, eu le pun pe seama factorilor politici de a mă scoate și pe mine cum i-au sos și pe alții din cursa electorală, însă, pe de altă parte, eu am ieșit din viața politică vreo 5 ani de zile. Sunt profesor și decan de facultate și am rămas așa și mi-a fost mult mai bine. Am fost readus pentru a intra într-o echipă și mă bucur că pot continua să fac bine oamenilor. Nu știu cât va afecta sau nu, însă în sondaje opțiunea de vot pentru mine a crescut constant și semnificativ în acești ani.  Vom vedea cum o să fie, dar eu sunt încrezător că oamenii văd dincolo de niște suspiciuni, pentru că subliniez încă o dată, niciodată nu am fost trimis în judecată. E un lucru mare să îți pese de cei din jur, mai mult decât de a-ți petrece timpul singur sau cu familia, de a face ceva doar pentru tine. A face ceva pentru ceilalți, cred că este până la urmă un dar de la D-zeu, pentru că altfel nu-mi inchipui. Nu e ușor să faci administrație, să faci politică, dar mai ales să rezolvi lucruri. Și cred că județul Cluj merită mai mult. 

Media de stat în trafic în Cluj este de peste 2 ore pe zi, dar urcă la 4 ore dacă se vine din Florești , Apahida

Reporter Știri de Cluj: Ce credeți că așteaptă clujenii cel mai mult de la administrația locală și județeană? 

Alexandru Cordoș: Cea mai mare problemă astăzi în municipiul Cluj-Napoca și în județul Cluj este traficul. Ce-și doresc clujenii? Să-și petreacă mai puțin timp în trafic. Media este două ore în Cluj, dar ea urcă mai mult dacă oamenii vin din Florești din Apahida. Atunci stau în trafic dus-întors, doar spre locul de muncă și pentru a-și lăsa copiii la școală undeva între două și patru ore, ca medie.

Împreună cu colegii mei am gândit un program prin care vrem să redăm Clujul oamenilor. Să îi facem pe oameni să îndrăznească mai mult. În orașe nu putem spune că nu s-a făcut, suntem în municipiul Cluj-Napoca. S-au realizat multe, dar prea multă lume vorbește de betoane, în sens propriu si figurat. Evident că avem nevoie de betoane, de străzi , de locuințe, dar ce facem dacă nu sunt pentru oameni?

”Clujul a devenit tot mai mult o zonă turistică decât una în care îți este drag să locuiești. Fugim din Cluj, chiar dacă iubim Clujul, tocmai pentru că nu avem la ce rămâne”

Reporter Știri de Cluj: Clujul a devenit un oraș foarte scump. Ne mai permitem să locuim aici?

Alexandru Cordoș: Clujenii mi-au spus că și-ar dori să trăiască într-un oraș mai ieftin, dar nu mai ieftin în sens de sărăcăcios, ci mai ieftin în sens de acces, de condiții, mi-au spus că nu-și permit să îsi țină copiii la afterschool, unde în medie, prețul este peste 2000 de lei. Mi-au spus că, în general, administrația locală și administrația județeană trebuie să se ocupe mai mult de aceste lucruri. Astăzi afterschool-ul este realizat în mare parte de învățători sau de profesori, doar dacă vor acest lucru. Nu există o chestiune foarte clar delimitată, nu există personal auxiliar, care, pe lângă actul didicatic, să se ocupe, de exemplu, de servirea mesei, sau de acțiuni educative. Ele sunt prevăzute parțial în Legea Învățământului (pentru preuniversitar), dar nu sunt foarte clare nici acolo. Și atunci Inspectoratele Școlare, administrația publică și locală pot să vină suplimentar cu personal auxiliar și construirea sau amenajarea unor spații pentru afterschool. Avem un proiect mare, dezvoltăm comunitățile locale, în care intră și acest aspect. De asemenea, vom realiza un program pe fonduri europene, dar și cu participare guvernamentală și locală pentru finanțare. Însă există astăzi spații care ar putea fi amenajate într-o primă fază și apoi acolo unde nu există, construite. Mai întâi, Consiliul Județean, Inspectoratul Școlar și Primăria din localitate trebuie să încheie un acord și un parteneriat prin care să își asume organizarea, finanțarea și dezvoltarea fiecărei unități școlare. E chiar o spaimă a părinților clujeni, pentru că nu își găsesc locuri acum în clasele pregătitoare sau la afterschool. Au mai mulți copii și mai mici și mai mari, nu știu exact unde să îi ducă.

Reporter Știri de Cluj: În urmă cu aproximativ 10 ani ați făcut o propunere care părea simplă, pentru ca să se elimine puțin aglomerația din fața școlilor la începutul și sfârșitul programului, atunci când părinții duc sau iau copiii de la școală. De ce credeți că nu se aplică, mai ales că pare simplă și deloc scumpă?

Alexandru Cordoș: Mai exact, în 2004 pe când eram consilier local am solicitat să se facă o zonă rezervată în fața liceelor pentru opri și a lăsa copilul la șoală. Astăzi, puteți să mergeți în Grigorescu sau în alte zone, în fața liceelor sunt tot parcări, în loc să avem o bandă sau chiar un mic refugiu în care părinții să poată opri câteva minute pentru a-și lăsa copiii și în siguranța, dar și să nu se blocheze traficul. 

Reporter Știri de Cluj: Spuneați că Clujul este un oraș deja foarte scump. Pe de altă parte, însă autoritățile locale susțin că, de fapt, este și cu oameni cu venituri mari, care își permit să meargă în alte localități pentru distracție. 

Alexandru Cordoș:  Astăzi fugim din Cluj, tocmai pentru că, chiar dacă iubim Clujul, nu avem la ce rămâne. Trebuie să mergem în Oradea pentru recreere. Mai nou, mergem la grădina Zoologică din Târgu-Mureș și din Sibiu, mergem să vedem parcul din Beclean, mergem să vedem un aquapark, deoarece nu a fost încă nimeni în stare să facă în Cluj. Autoritățile ne spun că clujenii au bani mulți și pleacă în afară. Or fi câțiva. Dar ceilalți spun ”plecăm pentru că nu avem ce să facem în Cluj”. Da, sunt parcurile amenajate în Cluj, și am mai pus ceva betoane pe Someș, și cam atât . Și asta după 20 de ani de administrație de dreapta. Creăm dezvoltare, dar pentru cine? Clujul a devenit tot mai mult o zonă turistică, decât una în care îți este drag să locuiești.

”Administrația locală dacă ar vrea, ar putea construi 1000 de locuințe sociale într-un an”. 

Reporter Știri de Cluj:Parcă nici imaginea de zonă mai degrabă turistică a Clujului nu e preocuparea autorităților, dacă ne gândim doar la mirosul greu din oraș din ultima perioadă sau la locuitorii de pe strada Cantonului. Ce spun acestea despre noi ca oraș de cinci stele? 

Alexandru Cordoș: Un oraș de cinci stele care miroase și care arată urât în anumite părți ale lui, arată aroganță, neputință, saturație și indiferență față de oameni.  Nouă ni se spune că oamenii își doresc să trăiască pe strada Cantonului. Cine poate crede așa ceva? Evident că nu îi credem.

Se pot lua stenograme din 2004, de când eram consilier local, de atunci am fost la ei, n-aveau buletine, vin și pleacă, lângă ei este firma de salubritate, de abia curăță în fiecare zi. De fapt,  lipsesc dorința și voința. Nu trebuie să îi segregăm, să facem un bloc pentru ei. Nu facem asta. Dar facem locuințe sociale în apropiere sau în altă parte. Municipalitatea Cluj-Napoca dacă ar vrea, ar construi într-un an o mie de locuințe sociale, din care acolo sunt 200-300 de oameni. Trecem pe acolo zilnic, reacționăm zilnic și cu toate astea nu se întâmplă nimic. Există oameni în Cluj, ca și aceștia, de care autoritățile au uitat cu totul. Clujul este peste unele județe, dar mult în urma altor județe.

O mulțime de proiecte eșuează la Cluj pentru că actuala conducere liberală nu mai are susținere la București nici din partea PNL, nici din partea PSD

Reporter Știri de Cluj: De-a lungul ultimilor ani, par să fi fost o mulțime de proiecte foarte importante și foarte mari eșuate: Tetapolis, Tetarom 5, Lomb, spitalul monobloc cu ritm de melc? De ce ajungem mai mereu în situația asta?

Alexandru Cordoș:  În ultimii 4 ani, județul Cluj nu a fost ajutat nici de primul ministru liberal și guvernul liberal, nici de cel PSD-ist. Pentru că suntem la mijloc. Actuala conducere , după 20 de ani, nu mai are susținere nici din partea liberală la București. Cu drumurile din județ suntem ca într-o zonă de conflict. La Turda, la Dej, se stă cu orele la intrare. Totul este bombardat. Ei spun că pregătesc pentru alegeri. Să le fie de bine, dar nu se pregătește așa. Nu se sparge tot orașul. În Turda, spre exemplu, înainte avem praf de ciment, acum praf pentru că totul este spart. Chiar nu este normal.

În Dej, de 10 ani de zile nimeni nu a rezolvat un pod pentru a nu mai fi acea aglomerație. Motivul: Neputință! Autoritățile locale se uită doar în interiorul comunității mici pe care o au, nu există o gândire mai largă. Aici Consiliul Județean trebuie să intervină mult mai mult, sunt niște proiecte chiar interjudețene. A venit Bistrița până la granița de județ, a venit Alba peste noi, județul Cluj a făcut niște drumuri, dar suntem încă pe ultimul loc aproape din Transilvania cu drumurile.

Tetapolis-câmp mort! Stagnează din 2016, din cauza blocajului de aprobări de la Primăria Cluj-Napoca

Știri de Cluj: Parcurile industriale par uneori la Cluj o piatră de moară, chiar dacă unele sunt un succes. Unele s-au blocat, deși este clar că orașul are nevoie de ele

Alexandru Cordoș: Parcurile industriale sunt marca PSD de la Grațian Șerban, Ioan Rus, Vasile Dâncu, Vasile Pușcas. E un proiect reușit. Dar, Clujul a crescut, dar nu s-a dezvoltat echitabil pentru oameni. Am fost recent în Parcul Tetarom 1. Ar fi trebuit din 2016 să avem Tetapolisul. E un proiect început și legiferat, dar care stagnează din 2016, pentru că nu s-a reușit în hățișul administrativ să primească toate aprobările din partea primăriei Cluj-Napoca, nu s-a reușit un drum de aproximativ 1 km ca să iasă prin Baciu din Tetarom 1. Un câmp unde ar fi trebuit să fie hale și locuri de muncă și un parc tehnologic și de inovare și de cercetare este mort că nu se întâmplă nimic, undeva o tablă cu Tetapolis și doar atât.

Tetarom 4 - în paragină! Pierdut între Consiliul Județean Cluj și autoritățile din Feleacu

Alexandru Cordoș: Daca mergeți și vedeți parcul Tetarom 4 din Feleacu, care este în paragină, e oprit, din cauză că a eșuat colaborarea între Consiliul Județean Cluj și autoritatea locală din Feleacu. Autoritatea locală nu are bani suficienți să îl întrețină, autoritatea județeană este delăsătoare. 

Tetarom 5- eșuat! S-a stabilit locația și nu s-a mai întâmplat nimic

Alexandru Cordoș: Incă un proiect eșuat: Tetarom 5 în Câmpia Turzii, care ieșit cu mare-mare vâlvă, care a eșuat. Dup ce s-a stabilit locația, nu s-a mai intâmplat nimic cu el. 

Huedin- ”Am cerut din 2008, are nevoie urgentă de un parc industrial pentru depozitarea și procesarea produselor montane. Nu s-a făcut, deși îl cere toată lumea” 

Huedinul, am ridicat problema asta încă din 2008, are nevoie de un parc industrial pentru depozitarea și procesarea produselor montane, de la fructe de pădure și până la lapte și produse din carne. Noi astăzi vindem cu 10% produsul față de prețul produsului finit, de exemplu, afinele, pentru că sunt doar două depozite de frig în zona Huedinului. Cu siguranță, dacă voi fi președinte de Consiliu Județean, vom face acest parc industrial și îl vom face funcțional. Îl cere toată lumea la tot pasul. L-am inclus în proiectul meu. Acest centru va fi legat de centre de colectare de fructe și legume pe zona Arieșului, Câmpia Turzii, Viișoara, Mihai Viteazu, pe Valea Someșului înspre Bistrița. Totul în corelare cu Centrul Agrotransilvania care a fost înființat în acest scop, de a susține producătorii locali. 

În Cluj-Napoca, încă avem drumuri de pământ în unele zone

Avem încă în municipiul Cluj-Napoca drumuri de pământ, dăcă mergeți parțial în cartierul Europa, dacă mergeți parțial în Dâmbul Rotund, Colonia Sopor, în zonele mărginașe ale tuturor cartierelor, absolut peste tot, încă mai avem astfel de drumuri. Sigur, centrul arată frumos, poate să fie și mai frumos, dar este gol. De 20 de ani, totuși ce am făcut? Nu putem traversa orașul decât prin centru. 

Soluție de transport în județul Cluj: O companie de transport județean care să funcționeze similar cu CTP

Știri de Cluj: În Cluj-Napoca avem Compania de Trasnport Public (CTP), nu v-ați gândit și la o companie care să funcționeze pe principii similare, dar să fie județeană?

Alexandru Cordoș:  Astăzi avem multe zone neacoperite cu transport rutier județean. Am în program înființarea unei companii de transport public județean, după modele din alte state, ca de exemplu Franța sau cum este în Norvegia, în Oslo. Conexarea a tot ceea ce înseamnă infrastructură, pe un model oarecum de zonă metropolitană și legarea conexiunilor inclusiv cu infrastructura feriviară, ceea ce nu a existat și nu există astăzi. În 20 de ani de administrație de dreapta, nu s-a reușit nici măcar o legătură între aeroport și instrastructura de transport feroviar gara sau o altă variantă, care s-ar fi putut face.

Știri de Cluj: Cum ar trebui să funcționeze o astfel de companie de transport?

Alexandru Cordoș: Compania ar trebui să fie un parteneriat public-privat pentru că avem câteva companii care dezvoltă anumite trasee, însă sunt foarte multe care nu sunt acoperite pentru că sunt ineficiente. O companie de transport județeană echilibrează bugetele și optimizează rutele în așa fel încât să asigure până la urmă dintr-o zonă, cum este,  de exemplu, cum este Călățele. Dacă cineva din Secuieu ar vrea să meargă la Salina Turna, dar nu are nici mașină, nu are nici prieteni și nu stă nici foarte bine cu banii, acum nu mai funcționează nici transportul CFR, pur și cimplu nu are cu ce să ajungă pentru că nu este autobuz. Ca norocul, copiii mai au microbuzele școlare, dar în rest nu sunt trasee acoperite. 

Știri de Cluj: Care sunt traseele pe care ar trebui să le acopere această Companie de transport public județean?

Alexandru Cordoș:  În primul rând, zonele de munte și zonele care sunt la mai mult de 20 km de marile centre urbane: Cluj, Turda, Huedin, Gerla, Dej. Astăzi chiar există fonduri suficiente. Consiliul Județean oricum plătește acest transport public care este realizat de firme private, oricum avem bani pentru aceste lucruri. Trebuie să rămână și firmele private, desigur, dar să fie sub o umbrelă garantată. Așa cum compania de transport public locală este sub autoritatea primăriei municipiului Cluj-Napoca, această companie de transport județeană, să fie sub autoritatea Consiliului Județean și conectată cu tot ce înseamnă zona metropolitană, dar chiar și cu celelalte județe și cu insfratura județeană feroviară. Să nu se înțeleagă că factorul privat este vinovat de această situație. Ei fac, dar dacă au doar o rută și este ineficientă, nu pot sa o susțină. Dar dacă județul Cluj ar avea 80% rute eficiente, 20% ineficiente le poate compensa. Nu orice trebuie să fie pe profit. Învățământul nu este pe profit, dar este obligatoriu. Adică sunt cheltuieli pe care statul din impozite și taxe trebuie să și le asume. 

În concluzie, aș spune că Clujul este peste unele județe, dar mult în urma altor județe. Un exemplu simplu de lipsă de voință și neputință:

 La Bistrița aterizează elicopterul, la Cluj nu!