IT -ul clujean se confruntă cu o lipsă a resursei umane, pentru că universitățile clujeni nu mai produc suficienți studenți. Concluzia s-a desprins din discuțiile avute la Cluj cu reprezentanții universităților și cei ai mediului de afaceri de deputatul Sabin Sărmaș, președintele Comisiei pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor a Camerei Deputaților.

”Principala problemă a IT -ului clujean este lipsa de resursă umană. România a absorbit cam tot ceea ce se putea absorbi în materie de resursă umană. Mă refer la această industrie. Acum se angajează tot, se ia orice student de pe băncile unei facultăți tehnice. Mai mult, se face multă reconversie profesională.

Firmele de IT au programe prin care fac reconversie profesională și oferă infrastructură pentru universități, dar nu este suficient. Trebuie să găsim o soluție structurală la acest fenomen. Este o oportunitate pentru România. Geopolitica actuală pune presiune și mai are de IT -ul românesc, care trebuie să livreze și mai mult.

Cererea de IT -iști va crește. Transformarea digitală a României este abia la început. Presiunea extrem de mare în lipsa resursei umane va face în final să se migreze spre alte zone. Asta este principala problemă și din păcate noi nu am acționat la timp pentru a garanta numărul de specialiști.

IT-ul românesc poate să ajungă a 8% din PIB, ceea ce este extraordinar”, a explicat deputatul Sabin Sărmaș.

Unde sunt bocajele în sistem

”Instituțional, foarte multă lume s-a plâns de ARACIS (Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superio), pentru că blochează procesele de acreditare extrem de mult. Universitățile au spus că nu au infrastructura necesară. Companiile au răspuns rapid și au spus că pun la dispoziție birourile, specialiștii să instruiască studenții.  

Din punct de vedere al formării ies bine pregătiți din facultate, dar nu se produc suficient de mulți studenți, pentru că nu sunt destui profesori, care să îi pregătească.

Creșterea numărului de studenți în telecomunicații, calculatoare sau automatică nu înseamnă automat că sunt afectate celalalte specialități. Doar că acum, un specialist IT dintr-o companie clujeană, dacă vrea să predea la universitate legea nu îl lasă pentru că trebuie să aibă doctorat. Nu mai poți să fii asistent fără doctorat. Deși universitățile au spus că nu e nevoie, legea educației prevede că trebuie. Această lege trasează bariere. Legea Educației nu lasă specialiștii care au capacitatea de a instrui studenți să o facă. 

La rândul lor, facultățile nu pot lua 1000 de studenți pentru că nu are cine să îi formeze. Dacă ar avea cu cine să îi formeze și ar avea spații și infrastructură, ar putea aveam 1000. În domeniul acesta studenții vin și la taxă”, a mai declarat Sabin Sărmaș. 

La întâlnirile de la Cluj a participat și un protector UBB care a dat ca exemplu modelul german, unde studenții din anii finali le predau celor din primul an de facultate. Acolo legislația este flexibilă și  astfel este adusă în sistem resursa umană atât de necesară, fiind pregătiți mai mulți studenți.

Sărmaș a vorbit despre legea învățământului dual, care acum este în lucru, și prin care studenții vor putea studia la locurile de muncă. 

La Cluj a fost prezenată și Legea interoperabilității

Comisia pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor și-a desfășurat în această săptămână activitatea la Cluj-Napoca, sub coordonarea președintelui comisiei, deputatul clujean Sabin Sărmaș, cu scopul de a întări parteneriatul cu mediul privat, cel universitar și societatea civilă și de încuraja implicarea acestora în procesul legislativ. Deplasarea la Cluj a vizat și o serie de dezbateri pe marginea Legii interoperabilității, aflată în acest moment în consultare publică. 

Agenda delegației a inclus vizite la Cluj Innovation Park - CREIC, unde deputații au vizionat cele trei laboratoare CGI & VFX, Design Development și Machine Learning &Automation, dar și la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotropice și Moleculare. 

Prima zi a deplasării Comisiei s-a încheiat printr-o întâlnire cu reprezentanții mediului universitar, marcată printr-un dialog informal care a evidențiat și mai mult importanța conexiunii dintre parlamentari, zona academică și mediul privat. Principalul subiect dezbătut a fost cel legat de provocările mediului universitar în a livra absolvenți, specialiști adaptați nevoilor pieței, mai ales pentru domeniul IT&C. 

”Ideile bune vin din brainstorming și dialog deschis, iar prezența la masă a tuturor stakeholderilor ne-a ajutat să identificăm și modalitățile prin care putem depăși aceste neajunsuri. Modificarea legii educației, implementarea unui învățământ în sistem dual și întărirea parteneriatului dintre legislatori și beneficiarii actelor normative sunt doar câteva dintre soluțiile pe care le-am trasat în cadrul întâlnirii cu mediul universitar”, declară Sabin Sărmaș, președintele Comisiei de IT&C.

Deplasarea la Cluj-Napoca a comisiei a prevăzut și o dezbatere publică despre efectele Legii interoperabilității, la care au fost invitați principalii actori ai mediului privat din județul Cluj. 

”Această lege este una dintre oportunitățile contextului oferit de Planul Național de Recuperare și Reziliență și este important să reflecte îndeaproape nevoile tuturor stakeholder- ilor impactați de prevederile ei. De aceea, am subliniat de fiecare dată că pentru succesul unor astfel de acte normative, este important ca legislativul să țină cont de realitățile din teren, atunci când vorbim de punerea în practică a legii” a mai afirmat deputatul Sabin Sărmaș.

Legea interoperabilității este prima reformă adevărată care se face în domeniul transformării digitale și al debirocratizării. Acest proiect schimbă paradigma de a utiliza hârtia ca suport pentru transportul de informații. Astfel, pentru mediul privat, una dintre urmările adoptării acestei legi este că persoanelor juridice nu li se va mai solicita – la fiecare interacțiune cu o instituție publică – copii ale unor documente precum certificatului de înmatriculare sau ale certificatelor constatatoare obținute de la Oficiul Registrului Comerțului.

”Proiectul legii interoperabilității s-a bucurat de un demers extrem de transparent și îmi doresc ca acest lucru să devină o practică a procesului legislativ. Le mulțumesc tuturor colegilor pentru implicare și pentru că împreună am reușit să dovedim că deși facem parte din partide diferite, putem face lucruri mari atunci când avem viziuni comune.”

Pe parcursul dezbaterii cu mediul privat din Cluj-Napoca, deputații au mai discutat aspecte legate de implementarea legislației cu privire la utilizarea semnăturii electronice în relațiile de muncă, iar cei prezenți au asistat și la o prezentare a Conferinței Plenipotențiarilor Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, susținută de reprezentanții Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.