Una dintre cele mai mioritice fraze pline de ”cufur” colportate în spațiul nostru pur balcanic este: ”Munții noștri aur poartă, noi cerșim din poartă-n poartă”.

A revenit din nou în atenția publicului zilele acestea povestea ”munților” de aur pe care îi vindem străinilor pe un preț de nimic, în loc să....

În loc să ce? Haideți să nu fim ipocriți!

Nu am văzut nici o reacție publică consistentă în ultimii ani împotriva ”genocidul capitalist” produs de toate guvernările care s-au succedat, genocid care a distrus sistemul minier din România.

Mii de oameni sunt muritori de foame în toate marile bazine carbonifere ale patriei din cauza faptului că sute de mine s-au închis. 

Am fost zilele trecute în ”defunctul” oraș minier  Petroșani. Atmosfera acestui oraș este parcă  desprinsă din cărțile lui Kafka.

Pe stradă am întâlnit  figurile obosite de tranziția spre nimic  ale unor cetățeni europeni disperați că ajutorul social vine întotdeanua prea târziu și se termină prea devreme.

De-a lungul drumului principal trec neremarcate pentru cei care nu au trăit în comunism, sinistrele blocuri cenușii în care foștii mineri se încălzesc la sobe cu tercotă pe perioada iernilor siberiene.

Peste tot au apărut ca ”ciupercile după ploaie”, magazinele ”second-hand”, dovada supremă a sărăciei lucii în care trăiesc familiile foștilor mineri disponibilizați.

La concurență cu magazinele pline de ”cârpele” cetățenilor europeni de rang unu, se află magazinașele de la parterul blocurilor pline de chinezării, în vitrina cărora tronează cu litere de-o șchioapă mesajele ”apetisante”: ”cel mai ieftin” sau ”totul la 10 lei”.

Cel mai important hotel din oraș poartă, șmecherește, numele de Palace. Cineva de la turism, complet lipsit de umor, i-a înfipt pe fațadă 4 stele sovietice.

Le merită la fel de mult cum și-a meritat și Turcescu stelele de general.

Pe lângă piscina cu ape verzui din interior, fiecare baie are propria piscină din cauza faptului că scurgerile dușurilor sunt înfundate.

Să vă povestesc că aerul condiționat era pe bază de ventilator și ferestrele dădeau spre o mare de noroi care se termina cu o baltă plină de țânțari. Nu vă povestesc.

Roșia Montană este un alt  colț de rai transformat în ”iad” de nesimțirea politicienilor corupți.

Acest loc nu este în realitate așa cum sunteți mințiți ”cu televizorul”.

Am fost acolo pe banii mei să văd ce alții au fost plătiți să spună că au văzut în funcție de cine i-a plătit să închidă ochii.

Concluziile nu aduc nimic spectaculos, furtul și golăneala făcând parte din cotidianul imediat în care ne bălăcim cu toții indiferent de anotimp. 

Statul român hoț a distrus vechea companie de stat care a scos aur cât a mai ajutat-o tehnologia învechită. Sute de mineri și-au pierdul locurile de muncă. Toată zona a ”murit”. 

Din vechile mine distruse se scurg ”gârlă” substanțe toxice care au transformat apele din apropiere în râuri de culoare roșiatică care emană un miros insuportabil. 

Roșia Montană este o ”bombă ecologică”. Ce va fi după începerea exploatării intensive a aurului vom vedea.

Turismul arheologic sau de orice altă natură este o glumă bună dacă ne gândim la faptul că nu există nici un restaurant, nici un hotel sau o pensiune în Roșia.

Două treimi din casele roșienilor au fost cumpărate de foarte mulți ani de o companie canadiană care deține tehnologia necesară să exploateze uriașele zăcăminte de aur și argint din fostele mine romane și nu numai.

De 16 ani compania canadiană  Roșia Montană Gold Coropration, este ”mulsă” sistematic de bani  de reprezentanții statului român la toate nivelurile, guvernanți, primari dar și de unele  ong-uri sau trusturi mass-media. 

Toți au jucat rolul fetei urâte dar care are o zestre bogată.  

Milioane de euro a consumat această societate pe campaniile electorale ale politicienilor cu putere de decizie. S-au organizat sute de mese rotunde la care au stat multe, foarte multe capete pătrate interesate doar să îi comunice investitorului verbal și non-verbal că mai trebuie ”un aviz”, cu numărul 500, și gata proiectul va demara, dar să mai de-a un șpriț înainte că nu-i nici o grabă...

Am citit cu ani în urmă articolele unor ziariști ”deontologi” care făceau spume la gură cînd vorbeau împotriva proiectului minier și apoi convinși cu sume care aveau în spate multe zerouri i-am văzut în imagini pe internet cum se ”prostituau” la Marriot pe banii canadienilor explicând că: ”Acolo mor oamenii de foame, trebuie găsite locuri de muncă, nu ne gândim că oamenii ăia trebuie să-și ducă copii la școală și  neavând un loc de muncă, nu au ce mânca”....

M-a apucat greața de ei. Pe voi, nu?

Zilele trecute, pe străzile Clujului, activiști ANTI la fel ”neplătiți” ca cei PRO, au desenat pe clădirile abia renovate și din banii mei din centrul Clujului, caricaturi cu Ponta, purtător de coarne. Sub portret scria ”Pontaurul”.

Corect mesajul. Însă cine îi dă afară pe cei care ar fi trebuit să îi aresteze și nu au făcut-o, pe derbedeii care au vandalizat cu aceste mesaje centrul  viitorului oraș cultural european....?!

Sigur nu vă interesează dacă sunt ”pentru-contra” exploatării aurului de la Roșia Montană.

Vă spun însă că sunt împotriva ipocriziei și a sloganului ”să moară capra vecinului”.

Aurul de la Roșia Montană trebuia exploatat de mult în beneficiul nostru de către statul român care trebuia să facă rost de tehnologie nepoluantă performantă.

Tot statul trebuia să știe că mai important decât aurul este viața oamenilor care își duc traiul nenorocit pe acele meleaguri. Asigurarea unui trai decent pentru oamenii din Roșia Montană era treaba celor care ne-au condus extrem de prost în ultimii 23 de ani.

Dacă statul român hoț nu a fost în stare să facă bani pentru cetățenii ei, trebuia să negocieze cu firmele străine interesate de exploatare o redevență cât mai mare. 

Politicienii români au învățat însă să șantajeze investitorii străini așa că aceștia au învățat că la noi, cele mai definitive autorizații sunt cele temporare, deci le-au dat voie celor dela RMGC să înțeleagă în acești ani că se pot încrede în sloganul: ”Exploatați dacă cotizați!” Scuzați aurografia.  

La Roșia Montană începe exploatarea aurului. Foarte bine. Dacă nu am vrut sau nu am fost în stare să câștigăm toți, măcar să scape de foame minerii din zonă.

Am o singură temere legată de acest proiect. Cel legat de cianuri.

Nu știu cum vom scăpa de ”cianura corupției” politicianului hulpav care va dori să șpăguiască în continuare investitorul în schimbul unei ”orbiri” temporare la controalele care ar trebui să vegheze la respectarea autorizației de mediu.

Nu cred că lacul de decantare a cianurilor de la Roșia se va fisura și va distruge tot ce este viață în zona minieră.

Însă aș obliga toți politicienii care au ”poluat” România după Revoluție să bea apă de-acolo.

Ar fi unica și cea mai sigură garanție de protecție a mediului și poate o șansă bună de  supraviețuire a României în cazul în care sistemul de filtrare a cianurilor se strică și se otrăvește apa...