Lucrările la nouă hidrocentrale, ale căror șantiere au fost blocate în ultimii ani, vor putea fi reluate, inclusiv în arii naturale protejate.

Decizia a fost luată prin ordonanță de urgență, pentru a crește producția de energie. Asta după ce o lege similară a fost declarată neconstituțională în această toamnă. Acum, oficialii spun că actuala criză energetică justifică decizia.

Până în 2026, în România ar trebui să fie terminate lucrările la nouă hidrocentrale amplasate pe mari râuri care străbat țara: pe Jiu, Siret, pe Cerna, dar și pe fluviul Dunărea.

Unele dintre hidrocentrale sunt începute în anii 2000 și sunt în prezent șantiere părăsite

„Intrarea în funcțiune a hidrocentralelor ne-ar asigura independența energetică”, spun oficialii noștri. Toate aceste centrale ar crește producția de energie verde cu 2 TWh/an, în condițiile în care anul trecut am importat o cantitate netă de energie de 2,1 TWh. Banii pentru hidrocentrale vor fi din fonduri europene. Pentru asta, România mizează pe 1,3 miliarde de euro dintr-un pachet mai amplu de investiții.

Decizia de reluare a construcției hidrocentralelor a fost luată pe baza unei hotărâri a Consiliului de Apărare a Țării, în contextul crizei energetice. Alături de hidrocentrale, și termocentrala de la Iernut va avea finanțare. „Vom avea fonduri pentru îndeplinirea obiectivelor de tranziție verde, să asigurăm realizarea de noi surse de energie”, spune premierul României, Nicolae Ciucă, potrivit ȘtirileProTv. 

În această toamnă, o lege votată în parlament, care prevedea ca proiectele de hidrocentrale gata în proporție de 60% să fie continuate și finalizate până la finele lui 2025, a fost declarată neconstituțională.

„România nu poate la infinit să tot scoată capacități de producție și să nu pună nimic în loc, e o situație dificilă. Asta nu înseamnă că nu respectăm directiva europeană pentru impactul asupra mediului, evaluarea adecvată a proiectelor. Toate aceste studii și reglementări cerute de Uniunea Europeană urmează a fi respectate, astăzi Guvernul aprobând ca aceste proceduri să fie derulate”, spune Marcel Boloș, ministrul Proiectelor Europene.

Explicațiile ministrului vin în contextul în care activiștii de mediu contestă continuarea lucrărilor. De exemplu, cele două centrale pe Jiu, la Bumbești și Dumitra, au fost începute acum două decenii, dar lucrările au fost oprite pentru că, între timp, zonele au fost declarate arii naturale protejate. Activiștii de mediu au atras atenția atunci că efectele asupra râului, florei și faunei vor fi devastatoare, iar producția de energie nu ar fi semnificativă.