Preşedintele Fundaţiei Mişcarea Populară, Marian Preda, a vorbit într-un interviu acordat Ştiri de Cluj despre viitorul acestui proiect şi transformarea lui într-o forţă politică.

Liderii acestei fundaţii au fost prezenţi sâmbătă, 11 mai, la Cluj-Napoca, la lansarea filialei locale a Fundaţiei Mişcarea Populară.

Ştiri de Cluj: Există cu adevărat un electorat numeros de dreapta în România? Toată lumea aleargă după el şi nu-l prea găseşte nimeni… Politica dusă de Traian Băsescu a fost fundamental de dreapta în ultimii ani. Cu toate astea, se pare că nu mai există un mare electorat care să voteze masurile propuse de dl Presedinte. De ce?

Marian Preda: Există un electorat al preşedintelui Traian Băsescu, probabil este pe la 2 milioane de potenţiali votanţi, dar este un electorat inteligent, care nu votează orbeşte, filtrează orice propunere, orice proiect, în funcţie de şansele sale de implementare. După cum vedeti, este în revenire electoratul domnului presedinte si baile de multime din ultimele zile sunt un exemplu; la fel revenirea in sondajele din ultimele saptamani. Veti vedea, este doar un inceput.

Noi, Fundatia Miscarea Populara, sperăm să oferim un proiect credibil acestui electorat, un proiect de centru-dreapta pentru Romania şi, în viitor, poate şi un vehicul politic care să promoveze în alegeri acest proiect care va fi realizat cu domnul preşedinte alături de noi.

Ştiri de Cluj: V-aţi gândit cumva că electoratul de dreapta din România a spălat putina şi că el e format, în mare parte, din cele 3-4 milioane de români care trăiesc astăzi în străinătate?

M.P.: Da, sunt mulţi, sunt activi, sunt o resursă uriaşă pentru România, spre care ne uităm cu mare interes, cu speranţa că vor fi alături de noi; si ei si cei de acasa cu care sunt in contact, cei din comunele si orasele din care au plecat. Ştiu că au România în suflet şi că cei mai mulţi - ca şi noi, cei din Mişcarea Populară - nu mai au nicio speranţă de la actuală clasă politică.

Românii din diaspora, romanii din Cluj, din Transilvania, in general, ca şi noi, vor România cu fruntea sus, nu cu mâna întinsă. O Românie care, ridicând fruntea, să îi vadă şi pe ei, pe cei din strainatate, vremelnic cu domiciliul departe, veşnic cu inima acasă, în România, pe cei din Transilvania, cei care au votat mereu in proportie foarte mare cu partidele de dreapta si cu domnul Presedinte.

Ştiri de Cluj: Până în acest moment, absolut nicio formaţiune politică sau civică din România nu a luat în serios potenţialul enorm al românilor care nu sunt inscrisi in partide. Ce va face Mişcarea Populară pentru a-I atrage?

M.P.: Pentru ei, în primul rând ne vom lupta să promovăm o cultura civica a participarii, una in care sa nu fie participant pasivi, obedienti, ci participant active ca cetateni la deciziile politicienilor. Noi avem peste 1000 de propuneri venite de la membrii nostri pe care le vom sintetiza si le vom include in Programul Fundatiei. Vom forma dupa filialele judetene si structuri de nivel sub-judetean, local sau chiar transversal, grupuri de initiative si cluburi formate de cei care au proiecte locale commune, de cei care au preocupari comune si vor sa actioneze pentru a le promoova. Vom sprijini şi înfiinţarea de cluburi de dezbateri ale studentilor si tinerilor si pe toti îi vom implica în deciziile şi proiectele noastre.

Când se va putea, când vom fi avansati cu infiintarea filialelor vom organiza, împreună şi cu domnul preşedinte Băsescu, dezbateri publice şi în marile centre universitare iar Clujul va fi sigur printer acestea. 

Ştiri de Cluj: Ce orizont de aşteptare aveţi pentru ca Mişcarea Populară să ajungă să joace un rol esenţial în societatea românească - ca partid politic, dacă va fi cazul, sau după modelul a ceea ce a reprezentat cândva Alianţa Civică?

M.P.: Cred că nu trebuie să ne grăbim. Ne mai trebuie minim 3 luni pentru prima etapă de organizare a filialelor şi vom face atunci o evaluare. Cred că înainte de toamna nu ar trebui să decidem problema unui posibil vehicul politic. Dar vom vedea, poate că procesele se accelerează.

Este o decizie importantă, care nu trebuie luată româneşte, la întâmplare, trebuie elaborată în urma unei analize consistente (diferenţa dintre "to make a decision" şi "to take a decision" este diferenţa dintre limba română şi practica din România şi limba şi practica anglo-saxonă. Noi vrem să nu preluăm vechile metehne balcanice, să nu practicăm improvizaţia, să nu fim superficiali).

Ştiri de Cluj: Sunteţi sociolog şi în măsură să daţi un verdict. Credeţi că actuala societate românească este capabilă să-şi însuşească valorile democraţiilor occidentale, adica munca, cinstea, respectul faţă de legi şi faţă de ceilalţi?

M.P.: Răspunsul simplu este da, dar trebuie adăugat: nu imediat. Avem în ţară, din păcate, o majoritate de români şi o majoritate de votanţi care sunt dependenţi de resursele publice, de redistribuire şi care, în mare parte, aşteaptă "pomeni" electorale. Populaţia activă, românii care lucrează şi plătesc taxe şi impozite sunt puţini în ţară, aproximativ 5 milioane.

Marile democraţii occidentale au sisteme economice şi de protecţie socială susţinute de o majoritate activă economic, grupată în jurul clasei de mijloc; până şi comuniştii se bazau pe o clasă activă (deşi neadecvată, ineficientă pentru guvernare), clasa muncitoare. Noi avem o majoritate dependentă. Pe aceasta trebuie să o schimbăm în majoritate activă economic, interesată de muncă şi nu de creşterea ajutoarelor sociale. Protecţia socială trebuie să meargă către cei care au muncit şi au asigurări, către cei care nu se pot descurca singuri şi nu au nici o vină, precum copiii sau persoanele cu dizabilităţi şi nu spre persoane de vârstă activă care refuză să muncească şi aşteaptă ajutor social sau către pensionari închipuiţi, cu adeverinţe false de invaliditate.

Se vorbeşte de obligativitatea religiei în şcoli, dar nu am auzit pe nimeni vorbind de obligativitatea educaţiei civice în şcoli: să înveţe copilul începând din clasa I şi cum se trece strada, dar şi că a minţi, a fura sau a discrimina sunt lucruri foarte grave, spre deosebire de ceea ce se poate înţelege de la televizor.

Se face educaţie civică acum în şcoală, dar nu s-a făcut la generaţiile care acum votează. Problema este decalajul între schimbările de curiculă şi efectele în viaţa reală. Avem o majoritate de votanti fără cultura civică sănătoasă şi va fi nevoie de timp şi de eforturi pentru a schimba aceasta realitate.

Ştiri de Cluj: Mişcarea Populară este a treia sau a patra tentativă din ultimii ani de a schimba ceva în ţară. Ce au făcut greşit ceilalţi? Nu pentru a-i critica, ci pentru a nu repeta greşelile lor.

M.P.: Cred că nu trebuie să se transforme direct în partid, fără program, fără valori anunţate, fără un proiect clar pentru România. Asta înseamnă că vor poziţii, funcţii, să schimbe oamenii, nu să schimbe lucrurile. Pe de altă parte, nu au avut criterii şi proceduri de selecţie a oamenilor. Nu poţi să ai pe cineva la vârf, cât de cât credibil, şi în jurul lui un mare gol sau chiar oameni compromişi. Trebuie echipă, reguli, viziune, consistenţă.

De aceea noi mergem in filiale si discutam cu cei selectati din lista de CV-uri primate din judet, apoi ii rugam sa ne trimita propuneri de strategie pentru filiala si pe baza acestora stabilim responsabilitatile individuale  in coordonarea filialelor locale. De-abia in aproximativ 10 zile de la vizita in filiala anuntam conducerea ei si liderul filialei. Asa se va intampla si la Cluj.