Licitația privind metroul Clujului întâmpină probleme din cauza scumpirii materialelor de construcție. Oficialii Primăriei Cluj-Napoca așteaptă să vadă dacă la licitație se va ănscrie cineva.

”Sper sa fie firme interesate care să depună oferte. Acum este în lucru o Ordonanță de Urgență pentru a putea actualiza prețurile la materialele de construcție.

Deocamdată nu se știe varianta finala a acestei ordonanțe. Va apărea până la sfârșitul lunii aprilie. Dacă nu se actualizează prețurile, nu vom putea merge mai departe”, a declarat Dan Tarcea, la Ziua LIVE.

Primăria Cluj-Napoca a lansat licitația pentru proiectarea și execuția metroului ușor din Cluj-Napoca. Valoarea este de 6,6 miliarde lei fără TVA, una dintre cele mai mari investiții în infrastructura de transport europeană, scrie Asociația Pro Infrastructura.

Metrou Cluj: Trenurile vor transporta 15.200 călători/oră

Metroul din Cluj va avea 20 km în prima fază, pe care vor exista 19 stații.

Capacitatea de transport maximă va fi de 15.200 călători/oră și pe sens la frecvență maximă (1 tren la 90 de secunde, deci 380 călători/tren și 40 trenuri/oră).

Față de metroul din București, trenurile vor fi mult mai scurte: trei vagoane, față de șase câte are un tren de metrou în București. Lungimea unui tren de la Cluj va fi de 51 m, față de 112 m la București, iar capacitatea maximă (număr de pasageri) va fi per tren la Cluj mai mică decât la București. Pe de altă parte, frecvența trenurilor va fi mai mare la Cluj.

”Până în 2026 este fezabilă DOAR realizarea structurii (săpătura) galeriilor și stațiilor pe intervalul Sfânta Maria-Sopor, plus depoul, deci NU se va putea circula! Finanțarea este asigurată doar pentru această primă etapă. Impactul șantierului asupra cetățenilor este semnificativ, cu trafic rutier închis minim un an. Provocări tehnice majore: sol instabil în centrul plin de clădiri de patrimoniu și filon de sare în zona Piața Mărăști.

Contractul va fi semnat cu un singur antreprenor și acoperă tot ce este necesar, mai puțin trenurile care se comandă separat. Data limită de depunere a ofertelor este 9 mai.

Metrou Cluj: Trenurile vor fi lungi de 51 metri, cu 3 vagoane și capacitate maximă 540 persoane

Proiectul are 3 faze. Primele 9 stații (din totalul de 19), secțiunea Sfânta Maria-Europa Unită, plus depoul Sopor sunt denumite "Faza 1", Finanțarea acestei etape este din PNRR și Programul Operațional Transport în proporție de 66%.

Fazele 2 (extensia spre Mănăștur și Florești) și 3 (spre Bd. Muncii) vor fi construite ulterior, iar primăria va privi către autoritățile de la București pentru bani.

Deși studiul de fezabilitate este calitativ, termenele de execuție prevăzute în el nu vor fi respectate. Jalonul din PNRR este totuși realizabil, adică doar structura de rezistență (tunelurile și stațiile fără finisaje) să fie terminată în 2026. Contractul însă trebuie semnat anul acesta și jumătate din lucrări trebuie să fie gata în 2024 (condiționalități PNRR).

Metroul clujean este "ușor", trenurile vor fi lungi de 51 metri, cu 3 vagoane și capacitate maximă 540 persoane, similare tramvaielor, față de 112 metri cu 6 vagoane și aproape 1200 persoane în Capitală.

Trenurile vor fi complet automate (driverless), frecvența maximă fiind de 90 de secunde.

Impactul asupra cetățenilor va fi foarte mare. În perioada de șantier bulevardele 21 Decembrie, Moților și Memorandumului vor fi închise traficului auto minim un an. Doar autobuzele vor circula pe culoare speciale.

Sperăm să avem noroc de un antreprenor puternic, serios și flexibil în negociere (i se cere să semneze contractul pe tot proiectul cu finanțare asigurată doar pe sfert) care va face față provocărilor financiare dar și tehnice, centrul orașului fiind sit arheologic de grupa A, plin de clădiri inestimabile pe un sol instabil, în zona Piața Mărăști fiind un masiv de sare în subteran.

Cerem responsabililor să deruleze urgent licitațiile pentru exproprieri și supervizare, apoi să vină rapid cu avizele și autorizațiile. Solicităm companiei de transport public să gândească modele de transport eficiente pe durata lucrărilor, iar ulterior să coordoneze traseele de suprafață învechite, datând din celălalt regim, cu noua rută subterană”, au explicat cei de la Asociația Pro Infrastructură.