Proiectul de lege care prevede că fapta persoanei care oferă unui funcţionar public străin mită pentru a obţine avantaje în desfăşurarea de operaţiuni economice internaţionale, va fi pedepsită cu închisoarea de la 2 la 7 ani, a fost adoptată de Camera Deputaților, miercuri, 11 decembrie. 

Legea a primit 243 de voturi ,,pentru” şi două abțineri.

Conform legii adoptate, funcționar public străin înseamnă „orice persoană, numită sau aleasă, care deţine o funcţie legislativă, administrativă sau judiciară într-o ţară străină, orice persoană care exercită o funcţie publică pentru o ţară străină, inclusiv pentru o agenţie de stat sau o întreprindere publică şi orice funcţionar sau agent al unei organizaţii publice internaţionale”.

„Fapta persoanei care, direct sau indirect, promite, oferă sau dă unui funcţionar public străin, pentru acesta sau pentru altul, bani ori alte foloase care nu i se cuvin, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle de serviciu ale respectivului funcţionar public străin sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, dacă fapta este de natură să îi procure acesteia sau oricărei alte persoane bani sau alte foloase sau să îi menţină asemenea avantaje în legătură cu desfăşurarea de operaţiuni economice internaţionale, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani”, prevede actul normativ.

Prin derogare, în cazul acestei infracţiuni, suma corespunzătoare unei zile-amendă pentru persoana juridică este cuprinsă între 3.000 lei şi 300.000 lei. „Banii, valorile sau orice alte bunuri oferite sau date sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent”, iar infracțiunile de mită a funcționarilor străini vor fi anchetate de DNA.

Legea se aplică și dacă fapta se petrece în afara țării

Prin derogare, „legea penală română se aplică dacă infracţiunea este săvârşită în afara teritoriului ţării de către un cetăţean român sau de o persoană juridică română, chiar dacă aceasta nu este prevăzută ca infracţiune de legea penală a ţării unde aceasta a fost săvârşită, fără a fi necesară autorizarea prealabilă a procurorului general de la parchetul de pe lângă curtea de apel în a cărei rază teritorială se află parchetul mai întâi sesizat sau a procurorului general de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, se mai arată în proiect.