Regizoarea documentarului ”Școala Noastră”, Mona Nicoară, se plânge de faptului că primarul Clujului, Emil Boc, dorește să facă o grădiniță destinată rromilor de la Pata Rât.

Mona Nicoară i-a adresat edilului o scrisoare deschisă prin care își exprimă nemulțumirea față de această grădiniță care, susține ea, contribuie la segregarea rromilor, nu la integrarea acestora în societate.

”Stimate domnule Primar Boc:

Am citit azi în presă despre proiectul de grădiniţă finanţat din fonduri europene, anunţat de dumneavoastră în Pata Rât. Sunt, mărturisesc, alarmată simultan de substanţa şi de prezentarea proiectului.

Sunt activist pentru drepturile omului şi regizor de film documentar. Din 2006 şi până în 2010 am urmărit îndeaproape un proiect similar de “integrare” a romilor la Târgu Lăpuş, Maramureş. Filmul rezultat, “Școala Noastră,” prezentat la Tribeca, TIFF şi în peste alte 60 de festivaluri în întreaga lume, arată exact cum fonduri europene destinate teoretic integrării sunt folosite pentru a propaga în fapt segregarea.

Conform articolelor din presă, grădiniţa anunţată de dumneavoastră va fi “destinată exclusiv copiilor romi din comunitatea de la Pata Rât.” Este vorba, deci, despre o grădiniţă segregată, construită într-un cartier deja segregat. Astfel de grădiniţe şi şcoli îndeobşte nu contribuie la integrare, ci, dimpotrivă, încurajează separaţia etnică pe termen lung: Educaţia segregată atrage de obicei cadre didactice care nu şi-au găsit locul în învăţământul de masă, şi care, de multe ori, aduc cu ele un bagaj de atitudini faţă de romi—inclusiv aşteptări scăzute şi stereotipuri—care afectează negativ stima de sine şi performanţele academice ale copiilor. Astfel, copiii care provin din grădiniţe şi şcoli segregate sunt mai greu de integrat ulterior în învăţământul de masă, fiind mai în urmă la învăţătură decât colegii lor din şcolile de masă. În plus, educaţia segregată îi privează şi copiii ne-romi de un mediu şcolar divers, şi pe copiii romi de experienţe comune la o vârstă fragedă, când stereotipurile încă nu sunt internalizate şi solidificate. Simplu spus, educația inclusivă ne ajută pe toți.

O grădiniţă segregată, cu dotări europene, costă mai mult, creează resentimente printre majoritari şi poate face mult mai mult rău pe termen lung decât un autobuz care duce copii romi la grădiniţe și școli de masă cumbinat eventual cu compensarea unor profesori de sprijin—care pot conduce la integrare reală şi la performanţe şcolare mult mai bune. Experiența de la Târgu Lăpuş arată că părinții romi, atunci când pot alege între o instituție segregată și una de masă, o preferă întodeauna pe cea de masă, pentru că știu că astfel copii lor pot avea un început mai bun în viață.

Prezentarea proiectului de la Pata Rât ca o nouă politică de integrare a romilor, aşa cum a apărut în presă, pune doar sare pe rană. Acelaşi discurs superficial pro-integrare a fost folosit şi la Târgu Lăpuş, unde am filmat, şi într-o serie de alte locuri pe care le-am vizitat în prospecţie pentru film. Sunt convinsă că o minimă consultare cu Ministerul Educaţiei, care a administrat fondurile PHARE pentru integrarea şcolară a romilor, vă va confirma că ele au fost adeseori folosite, în fapt şi în ciuda celor mai bune intenţii, pentru a perpetua segregarea.

Vă cer să re-evaluaţi proiectul anunţat şi consecinţele lui. Educaţia romilor şi integrarea şcolară sunt domenii complexe, iar autorităţile locale de multe ori nu au pregătirea necesară pentru a lua decizii singure în acest domeniu. Dar în România există expertiză: Fondul de Educaţie al Romilor (Roma Education Fund, o instituţie sprijintă de Banca Mondială, Institutul pentru o Societate Deschisă, şi Comisia Europeană) şi UNICEF sunt convinsă că vă stau de dispoziţie cu informaţiile necesare pentru a concepe proiecte de integrare reale. Dacă vă este de ajutor, vă pot furniza și filmul “Scoala Noastră,” împreună cu un ghid de vizionare care poate să fie de ajutor și functionarilor locali și cadrelor didactice”, i-a scris regizoarea lui Emil Boc.

Mona Nicoară este originară din Timișoara, iar acum este stabilită în New York. Aceasta este absolventă a prestigioasei Columbia University.

-----------------------

UPDATE

Primarul Emil Boc a reacționat după scrisoarea regizoarei Mona Nicoară și a precizat că această grădiniță este destinată categoriilor defavorizate.

”Aș vrea să precizez că această grădiniță nu este cu destinație exclusivă romilor și, în al doilea rând, nu este la Pata Rât, ci într-o zonă semicentrală.

Grădinița este destinată copiilor defavorizați, chiar dacă acolo vor veni mulți copii romi. Grădinița este destinată familiilor defavorizate. Acolo poate avea acces orice cetățean care face parte din categoriile defavorizate, preponderent sunt romi, dar nu însemnaă că această unitate este destinată exclusiv romilor.

Apreciez mesajul doamei regizor, dar vreau să o asigur că în Cluj nu se instituie și nu se creează unități scolare pe criterii etnice. Exclus acest lucru, ci dimpotrivă încercăm să sprijinim toate categoriile, inclusiv categoria romă, pentru integrare prin educație”, a spus Emil Boc. 

”Centrul de zi "Ţara minunilor” este un centru social pentru servicii sociale integrate, această instituţie fiind creată de către Consiliul Judeţean Cluj, printr-un proiect PHARE în anii 2007-2008 şi preluat ulterior de către Primăria municipiului Cluj-Napoca prin Direcţia de Asistenţă Socială.

În acest moment, Centrul beneficiază de o investiţie din bani europeni pentru extinderea şi dotarea celui existent, în vederea furnizării de servicii sociale îmbunătăţite şi acces pentru un număr cât mai mare de beneficiari.

Beneficiarii programelor de educaţie oferite de Centrul de zi Ţara Minunilor, sunt copii proveniţi din familii defavorizate, în vederea pregătirii acestora din punct de vedere emoţional şi social pentru inserţia în sistemul obligatoriu de învăţământ de masa. 

Copiii care frecventează centrul nu sunt exclusiv de etnie romă, acest centru fiind accesibil tuturor copiilor proveniţi din familii cu probleme sociale, pentru a preveni riscul abandonului şcolar. 

Sediul centrului de zi se afla pe strada Branului, iar pentru copiii care locuiesc în zone din oraş, unde încă nu există o linie de transport public directă, Direcţia de Asistenţă Socială le pune la dispoziţie transport, acest serviciu fiind parte din măsurile de prevenire a riscului de abandon şcolar. 

Pentru a creşte şansele copiilor proveniţi din medii defavorizate la educaţia de masa din Cluj-Napoca, Primăria analizează un proiect prin care să se realizeze o condiţionare a accesului la diverse forme de ajutor social, oferite de municipalitate categoriilor defavorizate, de înscrierea copiilor în sistemul de educaţie public. Acest principiu este luat în considerare în vederea stabilirii - cu parcurgerea tuturor etapelor de consultare publică - a unor politici publice locale viitoare, cu respectarea tuturor recomandărilor europene şi ale organizaţiilor internaţionale specializate pe drepturile omului, în vederea maximizării şanselor copiilor proveniţi din medii defavorizate la educaţia gratuită, de stat.