USR, PMP și Forța Dreptei consideră abuzivă, anticonstituțională și antidemocratică decizia de duminică, 17 martie, a Biroului Electoral Central de a respinge înregistrarea alianței electorale Dreapta Unită. ”Este un demers bazat eminamente pe umorile politice ale PSD, menit să împiedice cele trei partide să participe la alegerile din 9 iunie ca o alianță puternică de dreapta, o alternativă reală la actuala putere. 

Majoritatea politică din Biroul Electoral Central a ignorat cu desăvârșire toate argumentele legale invocate, orbită de obsesia de a bloca ilegitim, prin orice mijloace, partidele politice de Opoziție în procesul electoral. Acest lucru dovedește justețea cauzei pe care o apără partidele din alianța Dreapta Unită și faptul că formațiunile care controlează majoritatea în BEC se tem de perspectiva susținerii pe care ar putea-o obține USR, PMP și Forța Dreptei, prin vot, în alegeri”, a declarat senatorul Adrian Oros, președintele Forța Dreptei Cluj. 

Decizia BEC va fi contestată de USR, PMP și Forța Dreptei la Înalta Curte de Casație și Justiție, având ca suport jurisprudența consolidată a ÎCCJ în materie electorală și, în mod special, precedente referitoare la înregistrarea alianțelor electorale pentru alegerile europarlamentare. 

”Evidențiem cu precădere cazul alegerilor europarlamentare din anul 2019, când ÎCCJ a dispus înregistrarea alianței USR-PLUS, în pofida faptului că semnatarii celor două partide nu erau încă înregistrați ca președinți de partid în Registrul Partidelor Politice. Decizia ÎCCJ a avut în vedere prevederile legale potrivit cărora alianțele electorale nu reclamă perfectarea lor de către președinții partidelor, ci de către „organul competent/conducerile executive” care pot împuternici anumite persoane pentru a încheia protocolului de constituire a alianțelor”, a mai spus Oros. 

Înalta Curte de Casație și Justiție a subliniat în 2019, în contextul validării alianței electorale, imperativul respectării dreptului de asociere şi dreptului de a participa la alegeri, drepturi consfințite de art. 38 şi art. 40 din Constituția României, de art. 11 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăților fundamentale şi de art. 3 din Protocolul adițional la aceasta.

Cu aceeași ocazie, ÎCCJ a atribuit valoare de autoritate de lucru judecat provizorie deciziei Tribunalului București referitoare la înregistrarea noilor conduceri de partid în Registrul Partidelor Politice și pe această bază a dispus înregistrarea alianței electorale.

Astfel, această decizie se translatează în mod identic situației Partidului Mișcarea Populară, în cazul căruia Tribunalul București a dispus, în data de 2 februarie 2024, înregistrarea în Registrul Partidelor Politice a Congresului partidului din 25 martie 2023, potrivit căruia Eugen Tomac este președintele de drept al partidului.