Petre Roman a declarat că la conflictul de la Târgu Mureş, din 19 martie 1990, România risca să piardă Transilvania.

Fostul premier a dezvăluit că în acel moment exista riscul ca Transilvania să fie declarată protectorat al Naţiunilor Unite. Conflictul de proporții de la Târgu Mureș a avut un impact negativ asupra imaginii de după prăbușirea regimului comunist a țării noastre.

”Sunt departe de a avea o aplecare conspiraţionistă, dar venirea minerilor, desfăşurarea acelor evenimente care a fost extrem de dăunătoare pentru noua imagine a României, având în vedere că nu aveau niciun fel de legătură cu guvernul român, cu programul deja anunţat, viziunea de reformă, am toate motivele să cred că avea ca misiune chiar asta, să împiedice drumul către democrație, drumul către reformă”, a spus fostul premier Petre Roman..

La Târgu Mureș, în martie 1990 a fost un conflict de proporții între români și maghiari. ”La despărţirea de la Târgu-Mureş, din 19 martie, dacă nu aş fi trimis eu armata acolo se putea întâmpla o încăierare foarte mare. A fost un moment crucial, pentru că acolo era posibil ca Transilvania să fie declarat protectorat al Naţiunilor Unite, cu alte cuvinte, România să nu mai fie cea pe care o ştim”, a mai declarat Petre Roman în emisiunea ”Proiect de ţară: România”, de la Prima News.

Petre Romana  fost premier din decembrie 1989 până în octombrie 1991. Acesta a mai fost ales deputat și senator în repetate rânduri.

Cinci oameni au murit în timpul confruntărilor sângeroase din 19 - 20 martie 1990

Conflictul interetnic de la Târgu Mureș (cunoscut și ca Martie negru) s-a concretizat în confruntările grave care au avut loc între 19 martie și 21 martie 1990 la Târgu Mureș, în urma cărora cinci oameni și-au pierdut viața, sute de oameni au fost brutalizați și răniți, iar conviețuirea interetnică în Târgu Mureș a fost alterată considerabil pentru o perioadă de timp. Aceasta este considerată ca fiind prima coliziune interetnică cu decese din estul post-comunist al Europei.

Aceasta este considerată o diversiune etnică ce a avut la bază informația vehiculată fără temei real că Transilvania va fi preluată de Ungaria, constituind pretextul înființării Serviciului Român de Informații pentru a apăra unitatea națională a statului. Astfel, fostul Departament al Securității Statului a fost reactivat în mare măsură.

Uniunea Vatra Românească, înființată de mai puțin de șase săptămâni, a avut un rol important în degenerarea evenimentelor.

În 21 ianuarie se semnalează primele proteste ale elevilor români de la liceul „Bolyai Farkas” și a părinților acestora împotriva separării stricte pe naționalități a celor două licee. Câteva zile mai târziu a urmat protestul cadrelor didactice, secția română de la același liceu. În același timp, elevii și profesorii maghiari solicitau ca această transformare să se facă imediat. În susținerea acestui deziderat, elevii maghiari au intrat în grevă, gestul lor fiind preluat de către studenții maghiari de la Institutul de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș.

La 25 ianuarie 1990, de la Poșta din Târgu Mureș a fost difuzată o telegramă-apel cu un conținut falsificator și provocator: „Frați români, colegi din Poștă și Telecomunicații. (...) În unitățile noastre și altele din Târgu Mureș se procedează sistematic și abuziv la înlocuirea cadrelor de conducere la toate nivelurile cu unguri. Din școli au fost dați afară și brutalizați, scuipați, românii și cadrele didactice române”.

La data de 10 februarie 1990 la Târgu Mureș aproape 100.000 de etnici maghiari au participat la un marș al tăcerii, ținând în mână o carte și o lumânare. Participanții cereau reînființarea Universității Bolyai din Cluj, reorganizarea rețelei de școli cu predare în limba maghiară, dreptul de a folosi liber limba maghiară, un minister al naționalităților etc.

În data de 15 martie 1990 în localitățile cu o populație semnificativă maghiară are loc sărbătoarea de comemorare a luptei de libertate, a 142-a aniversare a revoluției maghiare antihabsburgice de la 1848. La aceste manifestări și-au anunțat prezența și oficialități din partea statului maghiar, existând și solicitări din partea autorităților maghiare ca la manifestările comemorative să participe ambasadorul ungar la București.

În 19 și 20 martie au avut loc confruntări sângeroase, soldate cu decesul a cinci oameni.