Poziție EXTREMĂ privind urbanismul: Să dispară străzile de la Parcul Central și să se extindă parcul

 

Unul dintre ecologiștii care a participat la dezbaterea privind oportunitatea malului Someșului, de lângă Parcul Central, pentru a apărea o nouă bandă de circulație, a avut o poziție extremă.

 

Dezbaterea de la Primărie se îndrepta spre un eșec pentru că primarul Emil Boc spunea că nu se poate schimba proiectul de lărgire a carosabilului spre Someș. Altfel, primăria ar fi nevoită să returneze milioane de euro finanțatorilor europeni. Totuși, în ultima treime a discuțiilor, și-a schimbat poziția, în urma a mai multe poziții adverse, în sensul în care a zis că Primăria se va consulta cu partenerii de la Agenția de Dezvoltare Nord-Vest pentru a vedea dacă proiectul poate fi schimbat fără să returneze banii. Pozițiile pe care le-am auzit dinspre sectorul asociativ și urbaniști și arhitecți mi s-au părut pertinente în sensul cuplării acestui proiect de ”fluidizare a traficului” cu studiul de mobilitate ce urmează a fi finalizat și de master planul amenajării Someșului.

 

Spre deosebire de ceilalți participanți, care aveau o poziție mai tehnică și mai graduală, poziția mea a fost radicală și îmi asum principiile ei în ciuda necorelării cu informații ample de pe teren. În sensul în care m-am exprimat, fără a avea la dispoziție date tehnice, nu doar pentru stoparea lărgirii carosabilului, ci pentru stoparea completă a traficului auto. Cred că putem avea un parc dublu ca suprafață prin lipirea Parcului Central de locurile de joacă de lângă Stadion și Polivalentă. Iar acestea să fie lipite de Someș prin pietonale și piste de biciclete, unde doar tramvaiele ar avea acces.

 

E o soluție care poate că ar congestiona traficul auto pe termen scurt, dar pe termen lung ar arăta sensul viitoarei mobilități a Clujului. Cu accent pe trafic în comun, cu o deplasare alternativă (mult mai sănătoasă) la traficul auto privat. În fine, am avea și un parc pentru dimensiunile celui de-al doilea oraș din țară pentru că parcul actual, fiind sub 12 hectare dintr-un minim necesar de 15, nu este propriu-zis un parc (din ce îmi spunea Vasile Mitrea). Sună wishful thinking un parc dublu, dar sunt de acord cu o expresie celebră care spune că utopia de azi poate deveni realitatea de mâine. Totuși, realitatea de azi spune că suntem mai mulți pietoni decât șoferi și la rândul lor șoferii sunt pietoni. Felicitări mediului asociativ care a provocat dezbaterea și aprecieri primăriei că a acceptat-o chiar și în ultimul ceas”, a explicat ecologistul Adrian Dohotaru.

Comentarii Facebook