Abateri financiare majore în Cluj-Napoca: Prejudicii de peste 1 miliard de lei descoperite de Curtea de Conturi

În urma a zece misiuni de audit financiar realizate de Camera de Conturi a județului Cluj între 2013 și 2022, au fost constatate abateri de la legalitate și prejudicii semnificative la bugetul local al municipiului Cluj-Napoca, totalizând suma de 1.134.933 mii lei. Aceste abateri au fost determinate de o serie de nereguli, inclusiv nerespectarea legislației privind achizițiile publice, plăți nelegale pentru lucrări neexecutate și lipsa documentelor justificative.

Zoltán Györke, fost subprefect de Cluj, a prezentat abaterile constatate Curtea de Conturi. În unele cazuri, Primăria Cluj-Napoca nu a colectat taxe și impozite care ar fi trebuit să ajungă la bugetul local. De exemplu, în 2013, nu a fost încasat impozitul pe clădiri de la SC Grand Hotel SRL, în valoare de 3.197 mii lei, deși hotelul de cinci stele a funcționat în continuare. Tot în 2014, Primăria a efectuat plăți nelegale de 134 mii lei către compania Elin GmbH & Co Austria, pentru lucrări neexecutate la proiectul de modernizare a iluminatului public.

De asemenea, între 2015 și 2016, au fost acordate fonduri publice nelegale unor asociații și fundații care desfășurau activități generatoare de profit, inclusiv pentru organizarea unor festivaluri.

Unele dintre cele mai semnificative prejudicii aduse bugetului local al municipiului Cluj-Napoca au fost următoarele:

1. În 2013, Primăria Cluj-Napoca nu a stabilit și nu a încasat impozitul pe clădiri, datorat de către SC Grand Hotel SRL Cluj-Napoca, în sumă de 3.197 mii lei, deși a eliberat acordul de funcţionare a hotelului de cinci stele.

2. În 2014, Primăria Cluj-Napoca a efectuat plăţi nelegale în sumă de 134 mii lei către Elin GmbH & Co Austria Sucursala Cluj-Napoca, pentru lucrări neexecutate la obiectivul de investiţii „Modernizare și extindere iluminat public”.

3. În 2015, municipiul Cluj-Napoca a acordat nelegal finanțări nerambursabile mai multor asociații și fundații, în condițiile în care acestea au desfășurat și realizat activități care au generat profit, fiind cauzat un prejudiciu bugetului local în sumă de 5.644 mii lei, astfel.

 – Federația SHARE Cluj-Napoca, pentru care a fost acordată nelegal suma de 3.402

mii lei, în vederea realizării proiectelor „Rezervarea artiștilor internaționali pentru programul 2015” și „Tineret@Cluj-Napoca 2015”, ponderea activităților desfășurate constând în organizarea de festivaluri și concerte, precum Festivalul UNTOLD

– Asociația Film și Cultură Urbană – Festivalul internațional de film Transilvania și Colours of Cluj Festival,plăți nelegale în sumă de 1.023 mii lei

 – Consorțiul Studenților din România, suma de 214 mii lei, pentru Transilvania Music Event și Festivalul Internațional de Stand Up Comedy

– Asociația Student Plus – „TiMAF – Transylvania Internațional Music and Arts Festival”, suma de 180 mii lei

 – Fundația Armonia, pentru proiectul Berăria Culturală & Show Factory,suma de 120 mii lei

 – Asociația Plai Cluj-Napoca,  Asociația Studenților Arhitecți, Asociația Young Team, Asociația Inventeam, Asociația Leaders Alliance, suma de 545 mii lei

 – Eparhia Reformată din Ardeal, suma de 160 mii lei pentru renovarea clădirii din Piața Mihai Viteazu, nr. 1, clădire cu destinație economică care generează profit.

4. În anul 2016,  Primăria Cluj-Napoca a decontat cheltuieli privind serviciile de dezinsecție și deratizare, mai mari decât cele reale datorate, fiind cauzat un prejudiciu bugetului local în sumă de 14.043 mii lei.

5. În 2018, a efectuat plăți de 1.329 mii lei către SC TCI Contractor General SA Cluj-Napoca, fără a fi prezentate documente justificative care să certifice execuția lucrărilor.

În fiecare an, Camera de Conturi a formulat recomandări pentru corectarea acestor abateri și pentru recuperarea prejudiciilor, însă nu au fost luate măsuri eficiente. În pofida competenței de a bloca fonduri și de a sesiza autoritățile competente, Curtea de Conturi a aplicat doar sancțiuni verbale și nu a sesizat organele de urmărire penală. Astfel, Primăria Cluj-Napoca nu a luat măsuri corective, iar autoritățile de control au aplicat doar „avertismente”.

De asemenea, s-a constatat că în perioada 2019-2022, Curtea de Conturi a sesizat organele de cercetare penală pentru doar 147 de unități administrativ-teritoriale, dintre care 120 au fost comune, sugerând o abordare mai severă față de administrațiile mai mici, iar față de cele mari, cum este Cluj-Napoca, au existat măsuri extrem de blânde.

Curtea de Conturi a fost criticată pentru lipsa de acțiune, iar această abordare a ridicat întrebări privind independența sa. În contextul în care membrii Curții sunt numiți de Parlament pentru mandate de 9 ani și provin în mare parte din mediul politic, există temeri că aceasta ar fi devenit captiva unor grupuri de interese politice. De asemenea, competența sesizării organelor de urmărire penală revine plenului Curții, ceea ce a generat îngrijorări privind capacitatea instituției de a lua măsuri adecvate în interesul public.

Cum se explică măsurile blânde luate de autoritatea publică obligată să respecte principiile de independenţă și să ia decizii ţinând seama de interesul public?

Potrivit legii, membrii Curţii de Conturi sunt numiţi de Parlament, pentru un mandat de 9 ani. Pentru a fi numiți consilieri de conturi, persoanele propuse trebuie să fie absolvente de studii superioare economice sau juridice și să aibă o „pregătire profesională temeinică” [2].  În anul 2017, Parlamentul a modificat legea de organizare și funcționare a Curții de Conturi pentru a permite și persoanelor cu studii inginerești să devină consilieri de conturi.

Zoltán Györke, fost subprefect de Cluj: „Cine sunt azi fericiții consilieri de conturi, care după încheierea mandatului vor beneficia și de pensie de serviciu, în cuantumul prevăzut de lege pentru magistraţi?”

Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi, este jurist, a absolvit la vârsta de 28 de ani Universitatea Nicolae Titulescu, a fost registrator de carte funciară și a fost numit la propunerea personală a lui Liviu Dragnea.

Lucian Heiuș, vicepreședinte al Curții de Conturi, este inginer metalurg și a fost președinte al ANAF și deputat PNL.

Ion Mocioalcă, vicepreședinte al Curții de Conturi, este inginer geolog și a fost deputat PSD.

Lucian Vlădescu, este avocat și a fost propus de PSD.

Camelia Pricopie, a fost chimist la SRI și economist la BNR, a fost propusă de PSD.

Florin Tunaru, este economist, a absolvit la vârsta de 33 de ani ASE București, a fost funcționar la Consiliul Județean Teleorman condus de Liviu Dragnea.

Enikő Lacziko, este jurist, a fost președinta Departamentului pentru Relații Interetnice și consiliera personală a președintelui UDMR Hunor Kelemen.

Aurel Dumitru, economist, a fost comisar la Garda Financiară Vrancea, a fost propus de PSD.

Ștefania Ferencz, este jurist, absolventă a Universității Nicolae Titulescu, a fost șefa de cabinet a lui Emil Boc, propusă de PNL.

Claudia Boghicevici, este economist și a fost deputat PNL.

Aurelian Bădulescu, este avocat, a fost viceprimar al municipiului București, a fost propus de PSD.

Sorin Lazăr, este inginer și a fost deputat PSD.

Csongor Dezső, este jurist, absolvent al Universității Hyperion și a fost consilier județean UDMR Covasna.

Carmen Drăgan, a fost Director în cadrul Administrației Prezidențiale.

Ion Călin, este economist și a fost deputat PSD.

Adrian Popa, este economist și fost consultant bancar, propus de USR.

Bogdan Stan, este economist și a fost președinte al ANAF.

Mirela Călugăreanu, este economist și a fost președinte al ANAF.

„Așadar, cu unele excepții, consilierii de conturi sunt aleși din rândul oamenilor politici pentru a  exercita controlul asupra primarilor în modul de formare, administrare și întrebuinţare a bugetelor locale, Curtea de Conturi a României devenind astfel captivă grupurilor de interese politice”, a mai spus Zoltán Györke.