Premierul Nicolae Ciucă va participa marți, 8 februarie, la o întâlnire cu federațiile reprezentative din învățământ pentru a discuta despre implementarea programului „România Educată”. 

Prim-ministrul Nicolae Ciucă împreună cu ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, au analizat, luni 7 februarie, demersurile necesare implementării programului „România Educată”, program lansat de președintele Klaus Iohannis.

Premierul a înaintat o invitație către federațiile reprezentative din învățământ, la o întâlnire în cadrul guvernului, marți la ora 12:00. Întâlnirea va avea loc pentru a se discuta, printre altele, despre proiectul „România Educată” în acord cu ministerul Educației.

Încă de pe vremea lui Traian Băsescu s-a luat în considerare punerea în aplicare a proiectului „România Educată”. Din anul 2012 până în ziua de astăzi a trecut aproape un deceniu de când se promitea implementarea unui astfel de program educațional, iar până acum, proiectul a rămas doar „scris pe foaie”.  

„Evoluția Societății noastre depinde de buna funcționare a sistemului educațional. Elevul se află în centrul acestui sistem, în care dascălii reprezintă factorul determinat. Avem nevoie de resursă umană bine pregătită și motivată, dedicată profesiei didactice, recunoscând totodată, rolul personalului didactic euxiliar și nedidactic în ansamblu sistemului de educație. Guvernul înțelege pe deplin importanța unei abordări coerente și incluzive a tuturor factorilor implicați în procesul de educație din România”, a declarat premierul Nicolaei Ciucă, conform Mediafax.ro.

50% dintre elevii din România nu înțeleg ce citesc și nu pot face calcule

România este țara analfabeților, care primesc bursă de merit, dacă e să ne luăm după statistica Băncii Mondiale.

În 2020, potrivit Ministerului Educației, erau 123.000 de elevi care reușiseră să obțină medii mai mari de 8.50, în 2021 s-a ajuns la 754.000 de elevi care au obținut medii mai mari de 8,50.

Cătălina Ifrim, Consiliul Național al Elevilor: ”Pot însemna niște bani astfel încât să reprezinte un aport pentru pregătirea sau pentru admiterea la una dintre facultăți. Nu mi-a fost străină situația în care un profesor sau director nu dorea să includă elevi în bacalaureat pentru a nu intra în examen și pentru a nu scădea ponderea de promovabilitate”.

Studiu Banca Mondială: 50% dintre elevii din România nu înțeleg ce citesc și nu pot face calcule, dar iau bursă

Rectorul UBB Cluj: Analfabetismul funcțional în România, o problemă și la nivel universitar

Daniel David a explicat ce este analfabetismul funcțional, precizând că în universitățile din România ajung destul de des să fie admiși astfel de studenți.

"Analfabetismul funcțional înseamnă că, desigur, depinde și de domeniu, dar în general înseamnă că poate să-ți spună multe lucruri când îi ceri, dar când întrebi care-i semnificația lor, ce înseamnă acele lucruri, nu știe să-ți spună, iar când îi ceri să folosească lucrurile  pe care pare că le știe, nu știe să le folosească[...]

Se găsește(n.r. analfabetismul funcțional), să știți, practic îi ducem așa cum îi preluăm după ce trec bacalaureatul. Iarași, noi încercăm să corectăm, și îi văd pe foarte mulți profesori, colegi de-ai mei, mai din generații vârstnice, că sunt foarte supărați, furioși că așa studenți ajung la universitate. Și eu le spun: acum se vede talentul tău de profesor. Ai anul întâi, anul  doi în care trebuie să ajungi la mintea lor, fiindcă potențialul lor de inteligență și creativitate este acolo, încearcă să-l scoți la suprafață".

Citește AICI mai departe.