UPDATE

Reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca au explicat că răspunsul a fost trimis în 6 februarie, în mod automat de sistemul informatic. Știri de Cluj a solicitat vineri, 24 februarie, informații în legătură cu răspunsul așteptat, dar Biroul de Presă al Primăriei Cluj-Napoca nu a răspuns. 

Vom reda răspunsul primit!

Se TRĂIEȘTE bine în Primăria Cluj-Napoca! Salariile au crescut de PATRU ori în ultimii 10 ani, salariații s-au DUBLAT de când e Emil Boc primar

Știrea inițială

Primaria Cluj-Napoca este deasupra legii și refuză să furnizeze presei informații publice, cum ar fi cu cât au crescut numărul de angajați și salariile acestora, de când este Emil Boc primar.

Știri de Cluj a solicitat în 18 ianuarie 2023 prin e-mail,  în baza Legii 544/2001, privind liberul acces la informații, informații privind numărul angajaților din subordinea primarului Emil Boc și salariile acestora, din 2004 până azi. Funcționarii nu au transmis aceste informații nici până astazi, 27.02.2023, iar la ultimul e-mail prin care Știri de Cluj a întrebat din nou dacă nu cumva informația a fost transmisă deja (24.02.2023), nici măcar nu s-au obosit să răspundă măcar cu da sau nu. 

Primarul Emil Boc vorbește constant despre digitalizare, care ar presupune reducerea numărului de bugetari din Primăria Cluj-Napoca, iar aflarea exactă a evoluției staff -ului din municipalitate ar arăta cât de reale sunt efectele acestei digitalizări. 

În 18 ianuarie 2023, Știri de Cluj a trimis Primăriei următoarele întrebări.

”1. Cum a evoluat numărul de angajați ai Primăriei Cluj-Napoca din 2004 (anul în care Emil Boc a preluat Primăria Cluj-Napoca) și până ianuarie 2023, an de an?

2. Care au fost serviciile și direcțiile nou apărute?

3. La care dintre servicii și direcții s-au făcut cele mai multe angajări în ultimii 18 ani?

4. Care este cauza creșterii numărului de angajați? Am dori câteva exemplificări?

5. Care este salariul mediu în Primăria Cluj-Napoca?

6. Care a fost salariul mediu în Primăria Cluj-Napoca în fiecare din ultimii 10 ani?”.

Cererea trimisă în 18.01.2023 a fost înregistrată în aceeași zi, ne-a informat Antonia, funcționarul virtual: ”Vă informăm că solicitarea dumneavoastră comunicată prin e-mail a fost înregistrată cu numărul: 42737/101/18.01.2023”.

După mai puțin de zece zile, în 25 ianuarie 2023, purtătorul de cuvânt al Primăriei, Iulia Perșa, ne-a transmis că este un volum enorm de muncă, deci termenul în care poate fi oferit un răspuns se va prelungi:

”Referitor la solicitarea nr, 42737/18.01.2023, din cauza complexității informațiilor solicitate, volumului mare date care trebuie extrase din arhiva unității și raportat la prevederile art. 7, alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, durata necesară pentru identificarea şi difuzarea informaţiilor solicitate depăşeşte 10 zile”.

Ei bine, din 18 ianuarie 2023 au trecut mai mult de 30 de zile, în care angajații Primăriei puteau oferi explicații, așa cum cere și Legea 544/2001, care oferă un termen de 30 de zile. Din păcate, Legea nu prevede și sancțiuni, acestea putând fi dispuse numai de instanță.

Dar mult clamata transparență afișată de primarul Clujului, ar fi impus un răspuns urgent sau măcar în termenul legal al funcționarilor din Primărie.

”Autoritățile și instituțiile publice au obligația să răspundă în scris la solicitarea informațiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcție de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare și de urgența solicitării. În cazul în care durata necesară pentru identificarea și difuzarea informației solicitate depășește 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiția înștiințării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile.

(2) Refuzul comunicării informațiilor solicitate se motivează și se comunica în termen de 5 zile de la primirea petițiilor.

(3) Solicitarea și obținerea informațiilor de interes public se pot realiza, dacă sunt întrunite condițiile tehnice necesare, și în format electronic”, se arată în lege.

Un raport al Consiliului Civic Local din 2019 arată că Primăria Cluj-Napoca are o organigramă super stufoasă. Concret, Primăria avea 1.099 de angajaţi, la care se adaugă 350 de angajaţi ai Poliţiei locale, plus cei de la RADP, RATUC, Regia de Termoficare, Sala Polivalentă şi Cluj Inovation Park. Totalul este de 3.172 de angajaţi.

În 2019, Clujul conducea în topul național al numărului de angajați din primărie și salariile lor

Strict vorbind despre aparatul administrativ, adică cei 1099 de angajați plus polițiștii locali și salariile lor, Clujul conduce în topul național.

”Cum stăteau alte orașe în 2019:

Cluj-Napoca

Primar: Emil Boc (PNL)

Bugetul orașului (pe an): 326 milioane de euro

Număr angajați primărie: 1095

Polițiști locali: aproximativ 320

Bugetul alocat salariilor: 35.8 milioane de euro

Timișoara

Primar: Nicolae Robu (PNL)

Bugetul orașului (pe an): 316 milioane de euro

Număr angajați primărie: 539

Polițiști locali: aproximativ 370

Bugetul alocat salariilor: 18.8 milioane de euro

Iași

Primar: Mihai Chirica (independent)

Bugetul orașului (pe an): 204 milioane de euro

Număr angajați primărie: 784

Polițiști locali: 361

Bugetul alocat salariilor: 30 milioane de euro

Constanța

Primar: Decebal Făgădău (independent)

Bugetul orașului (pe an): 168 de milioane de euro

Număr angajați primărie: 778

Polițiști locali: 219

Bugetul alocat salariilor: 23 milioane de euro

Oradea

Primar: Ilie Bolojan (PNL)

Bugetul orașului (pe an): 311 de milioane de euro

Număr angajați primărie: 569

Polițiști locali: 71

Bugetul alocat salariilor: 10 milioane de euro

Târgu Mureș

Primar: Dorin Florea (ALDE)

Bugetul orașului (pe an): 71 de milioane de euro

Număr angajați primărie: 873

Polițiști locali: 139

Bugetul alocat salariilor: 16 milioane de euro”, se mai arată în analiza CCL.

Desigur, ar fi foarte interesant de aflat cum a evoluat numărul angajaților de la venirea lui Emil Boc, promotorul declarat al digitalizării, deci înlocuirea angajaților cu servicii moderne și reducerea aparatului bugetar.