Investițiile publice în modernizarea drumurilor și construirea de autostrăzi noi au atins anul acesta în România un minim istoric: 163 milioane de euro. De la 375 de milioane de euro în 2017, 420 de milioane de euro în 2016 și 520 de milioane de euro în 2015.

Ca să nu mai vorbim de cei peste un miliard de euro investiți în 2013. Și chiar în anii crizei economice, 2009-2012, investițiile publice în infrastructură tot au trecut de pragul de un miliard de euro. Iar acum, cum spuneam, am ajuns la aproape 10% din investițiile de acum 5-6 ani!

Coborând de la nivel național la nivel regional, nici în județul Cluj investițiile publice nu au strălucit. Totuși, cu mult peste media națională, acest capitol bugetar este unul care și-a primit partea leului, mai ales în Zona Metropoliotană Cluj (ZMC). Iar aici, în ZMC, comuna Florești ocupă un loc aparte. Cu o populație de aproape 35.000 de locuitori (50.000 de rezidenți), Floreștiul și-a alocat în ultimii ani peste 65% din bugetul deloc de neglijat de peste 100 milioane lei spre investiții.

”Mulți au spus atunci că e sinucidere curată, că nu ne vom descurca, că nu vom avea bani de funcționare. Ei bine, iată, nu au avut dreptate. Ne-am descurcat excelent, cu toate măririle de salarii, cu o clădire nou nouță a primăriei, cu dotări IT, cu tot ceea ce e nevoie pentru a deservi o populație de aproape 50.000 de oameni, cu o organigramă aferentă unei comune cu o populație de câteva mii de oameni. A fost un salt mare, de la bugetele de 30 milioane lei din 2012 sau 2013 la cele de peste 100 milioane lei, dar cu chibzuință și dorință s-a putut și triplarea bugetului și mărirea de aproape 10 ori a veniturilor proprii și direcționarea a aproape 70% din buget către investiții. Iar acestea nu au întârziat să apară. Avem asfaltate 95% din drumurile publice și am început asfaltările drumurilor private preluate în domeniul public. Am finalizat construcția unei grădiniței noi și a unei Remize PSI/ Stație SMURD ISU, am introdus semaforizare inteligentă pe DN, am trecut în subteran cablurile de pe Avram Iancu/DN, am asfaltat în 3 zile Drumul de Ocolire de pe partea de Nord de 7 km, am refăcut sistemul de iluminat public care acum este unul automat și pe LED-uri, am introdus un sistem de supraveghere prin camere video pentru creșterea siguranței sociale și prevenirea criminalității și am realizat o serie de investiții în infrastructură. Plus multe alte lucruri mărunte care au făcut din Florești un magnet atât pentru dezvoltatorii imobiliari și retaileri, cât și pentru cei ce își caută o locuință. De asemenea, în diferite stadii de execuție, aproape de finalizare sau în fază de proiectare, avem în derulare realizarea unei școli, a unei creșe, a unei Case de Cultură, a unui parc de agrement și sport, a unor trotuare pe Avram Iancu / DN, a modernizării și lărgirii străzii Eroilor,  și realizarea Drumului de Legătură pe partea de Sud. Și să nu uităm de introducerea în Florești a CTP, floreștenii beneficiind acum de transport public modern, cu 6 linii de transport public persoane, prețuri decente și trasee prin toate microcartierele comunei”, a declarat primarul comunei Florești, Horia Șulea.

”Nu a fost deloc ușor să demarăm și să realizăm toate aceste investiții. Și mă refer aici la hățișul legislativ, la birocrație și la aberațiile de genul obligativitate de obținere negație de aviz sau indolența unor reprezentanți ai instituțiilor statului care în loc să te ajute își pun bețe în roate la realizarea unor investiții publice. Ca să nu mai spun de puzderia de plângeri penale. Care mai de care mai fantezistă. La fel cum sunt și prețioasele opinii personale ale unor procurori, care au făcut adevărate obsesii pentru Florești, opinii ridicate la rang de indicii sau chiar fapte. Aștept cu nerăbdare să ajung în fața judecătorilor! Pot să afirm că în administrația floreșteană este respectată nu numai litera ci și spiritul legii. Poate că tocmai acest lucru deranjează. Sau poate faptul că există demnitate și onoare și dorința de a realiza investiții. Știu că mulți suferă că 65% dintr-un buget consistent merge spre investiții și ei nu ciupesc nimic. Dar așa e când respecți Legea și ai demnitate, onoare și principii! Eu nu voi abdica de la acestea”, a punctat primarul liberal Horia Șulea.

Iar acum, Floreștiul este pe punctul de a fi gazda unuia dintre cele trei Spitale Regionale de Urgență. O investiție colosală, de peste un miliard de euro, un proiect de țară. O nouă provocare pentru Florești. Epopeea Spitalului regional de Urgență Cluj/Florești a început pentru Florești încă din 2007, când, prin Hotărârea Consiliului Local Florești – HCL  Nr 127/2007, s-a aprobat Planul Urbanistic Zonal – PUZ pentru ”Spitalul Clinic Regional de Urgență Cluj”, din comuna Florești, județul Cluj. Apoi, în 2011, tot prin HCL s-a reactualizat acel PUZ, reglementându-se inclusiv modul de acces și drumurile de legătură necesare pentru realizarea obiectivului Spitalul Clinic Regional de Urgență. Ulterior, Primăria Florești a eliberat Certificatul de Urbanism 792/02.08.2017, iar apoi Autorizația de Construire Nr. 120 / 13.03.2018, prin care se autorizează executarea lucrărilor de Casare și Desființare imobile în vederea eliberării Amplasamentului pentru Obiectivul Spitalul Clinic Regional de Urgență Florești, județul Cluj.

”Acum am ajuns în punctul întocmirii PUZ pentru construire Spital Regional de Urgenţă Cluj, cu amplasament în comuna Floreşti, judeţul Cluj, circulaţie rutieră, tramă stradală, drumuri de acces şi infrastructură tehnico – edilitară, conform HCL nr. 127/03.07.2007, reactualizat cu HCL nr. 108/14.06.2011 corelat cu Reglementări urbanistice circulaţie rutieră – tramă stradală aprobat cu HCL nr. 160/29.12.2016 şi HCL nr. 84/21.05.2018, în com. Floreşti, str. Avram Iancu, nr. 370-374, jud. Cluj; titular: COMUNA FLOREŞTI,  pentru MINISTERUL SĂNĂTĂŢII. Act pe care, evident, îl realizează Primăria Florești, întrucât Spitalul Regional va fi construit în întregime pe teritoriul UAT Florești și deoarece acest PUZ este o actualizare a documentațiilor anterioare, PUZ-urile din 2007 și 2011, acte emise tot de Primăria Florești. Certificatul de Urbanism și de Autorizația de Construire, au fost emise tot de Primăria Florești.

În ceea ce privește acest ultim PUZ, actul urbanistic în sine a fost deja realizat de Biroul Urbanism din cadrul Primăriei și chiar a fost apreciat pozitiv de cei de la Minister și Banca Europeană de Investiții, principalul finanțator al investiției. Dar Documentația pentru PUZ cuprinde și o serie de avize necesare, 13 mai precis. Dintre acestea 10 le-am primit deja (SRI, Poliția Rutieră, Direcția Sanitar Veterinară, Delgaz, Direcția de Sănătate Publică, Electrica, Telekom, Compania de Apă Someș SA, Isu și Administrația Bazinală de Apă Someș Tisa) și mai avem nevoie de 3 avize: de la MAPN, Direcția Regională Drumuri și Poduri, Autoritatea Aeronautică Civilă Română. În paralel cu aceste demersuri ale noastre, Ministerul a demarat deja procedurile pentru obținerea Acordului de Mediu, care este necesar în etapa următoare, cea a realizării efective a proiectului.

Însă, cum era de așteptat, rezistența nativă a sistemului ticăloșit este mare. Nu întâmplător, am ținut să punctez piedicile ce le-am întâmpinat legat de investițiile din ultimii ani. Vă dați seama dacă la un buget de 120 milioane lei am stârnit asemenea antipatii în sistem pentru că am ținut morțiș să aplic legea și să nu abdic de la principii și valori, la o investiție de 300 milioane euro ce furtună se stârnește...”, a spus Horia Șulea, primarul comunei Florești.

Cu toate că, iată, vorbim de o investiție directă de aproximativ 500 milioane euro, Spitalul Regional de Urgență Cluj – Florești este departe de a fi un deziderat al tuturor factorilor decidenți de la nivelul regiunii. ”Pe mine nu mă interesează cine va inaugura spitalul sau cine va începe construcția efectivă ori cine a realizat primele demersuri. Important este ca acest Spital să se realizeze și de el să beneficieze toți oamenii din Ardeal. Consider că la o aemenea investiție, micile orgolii, interesele personale și culoarea politică ar trebui lăsate deoparte. Toate instituțiile ar trebui să pună umărul pentru realizarea investiției. Or, observ că în inima Ardealului acest lucru nu se întâmplă. Infernala mașinărie a intereselor de grup deja pune piedici. Se vor capete, se întârzie cu avizele, se pierde timp prețios în hățișul birocrației. Vă spun sincer, riscăm pierderea investiției. Iași este deja în fața noastră. Ei au toate avizele necesare, le-au obținut în decurs de câteva săptămâni. Au trecut deja la faza de obținere a Acordului de Mediu și de proiectare efectivă a Spitalului”, a mai explicat primarul Șulea.

Tehnic vorbind, Spitalul Regional de Urgență Florești – Cluj este o investiție majoră, suportată din fonduri europene, ale Băncii Mondiale, ale Guvernului și ale actorilor locali și județeni, în valoare totală de peste 500 milioane euro (558,9 milioane euro, inclusiv TVA). Aici sunt incluse costurile aferente construcției (300 milioane euro fără TVA, plus 76 milioane euro – echipamentele, plus costuri operaționale de 75 milioane euro per an, plus mobilare Spital Județean de Urgență, drumuri de acces, utilități, altele cheltuieli faza II precum dotare, specializări, instruire personal).

La Spitalul Regional de Urgență Florești – Cluj vorbim de 849 paturi + 60 paturi de ambulatoriu de zi, de 120.000 mp construiți, peste 42.000 de internați per an, 270.000 cazuri de ambulatoriu per an și 100.000 de cazuri de urgențe anual. Spitalul Regional de Urgență Cluj – Florești  va aduce cu sine implementarea unui nou concept de spital pentru România, având clar definite zonele medicale de cele tehnice, zona de urgențe de cea de tratament sau de ambulator și inclusiv având stabilite zonele de circulație și fluxul pacienților (difernțiat cei ambulator de cei internați), al personalului medical și al personalului tehnic. Cei 120.000 mp sunt gândiți astfel: Zonă tratament pacienți – 43.315 mp, Zonă tratament ambulatoriu – 11.400 mp, Suprafețe de Diagnostic și Tratament – 19.265  mp, Servicii de suport – 15.055 mp, Suprafețe de instruire – 3.195 mp, Suprafețe tehnice și de circulație – 27.670 mp. Legat de secții se va trece de la tradiționala diferențiere pe secții medicale la diferențierea pe părți ale corpului, fiecare secție astfel creată urmând a avea incluse diferite specializări.

În ceea ce privește numărul de locuri, de remarcat conceptul care stabilește saloane de 1, maxim 2 paturi. Per total vor fi 849 paturi, din care Tratament medical: 300 paturi, Chirurgie: 369 paturi, Mama și copilul: 75 paturi, Terapie intensivă: 81 paturi, Secția de arși: 12 paturi, Secția neonatală: 12 paturi. La Ambulatoriu vorbim de Urgențe – 60 paturi, Speciale – 70 camere, Chirurgie de zi – 20 paturi/locuri, Tratament ambulatoriu – 12 locuri/paturi. Mai departe, la Diagnostic și Terapie avem Imagistică – 23 camere, Chirurgie – 22 camere, Endoscopie – 6 camere, Cardiologie invazivă – 3 camere, Cardiologie non invazivă – 12 camere, Clinică neurologie – 3 camere.