Liderul PSD Cluj, Horia Nasra, a realizat o listă impresionantă cu promisiunile electorale neonorate ale primarului Emil Boc, care a ajuns la mijlocul mandatului. 

”Clujul este un oraş pretenţios, clujenii sunt o comunitate ambiţioasă. Suntem pretenţioşi şi ambiţioşi pentru că suntem al doilea oraş al ţării, reşedinţa istorică şi culturală a Transilvaniei. Universităţile noastre, industria medicală, IT-ul şi multiculturalitatea au dezvoltat comunitatea noastră.  

Executivul municipiului Cluj-Napoca trebuie să aibă o viziune managerială pretenţioasă şi ambiţioasă. Emil Boc a obosit şi nu reuşeşte să-şi onoreze promisiunile electorale. Stă cu mâna întinsă la Bucureşti pentru orice problemă administrativă mai serioasă iar şpriţuiala administrativă zilnică ne demonstreaază că nu mai poate ţine pasul cu dezvoltarea comunităţii noastre! Treptat dar sigur, alte oraşe din Ardeal se dezvoltă mai armonios, pentru că administraţia locală este mai puţin plafonată. 

Mai ţineţi minte că în 2004 Emil Boc promitea instituirea, prin lege, a unui registru al promisiunilor electorale. De ce nu l-a susţinut prin ordonanţă de urgenţă când a fost premier? Pentru că la câţiva ani după, jocul de-a alba neagra a devenit obişnuinţă.

Dar ceea ce încurcă cel mai mult este  lipsa ambiţiei manageriale: Primarul Clujului trebuie să aibă determinarea, puterea de muncă şi dorinţa de a crea premizele de dezvoltare şi extindere pentru următorii 30-40 de ani, Clujul milionului de locuitori”, a declarat deputatul Horia Nasra, preşedintele PSD Cluj.

Promisiunile nerealizate şi proiectele abandonate ale primarului Emil Boc:

1. Emil Boc a promis proiecte pe fonduri europene: A rămas însă corigent la absorbţia de fonduri europene. Sunt oraşe în Bulgaria care au reuşit să atragă mai multe fonduri europene decât cei din primăria Cluj-Napoca, astfel, la capitolul fonduri europene Clujul ocupă un loc mediocru în clasamentul naţional.

2. Primăria Cluj-Napoca are mari întârzieri la două dintre cele mai mari proiecte finanţate cu fonduri europene: Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative - CREIC (Buftea de Cluj) și Centrul de Sprijinire a Afacerilor T.E.A.M (Tehnologie, Evoluție, Antreprenoriat, Microîntreprindere), situate pe dealul Lomb, în condiţiile în care ambele trebuiau încheiate până la sfârșitul lui 2016.

3. Străzi PRIVATE uitate: Administraţia Clujului nu a reușit să țină pasul cu dezvoltarea municipiului, cu extinderea imobiliară care a determinat apariţia a numeroase străzi private dar care sunt abandonate de primar, chiar dacă în campania electorală Emil Boc a promis asfaltarea lor. În campania electorală din 2016, Emil Boc promitea asfaltarea străzilor private: “400 de străzi private ar dori să ia în proprietate municipalitatea pentru a le moderniza cu bani publici. Acestea vor fi preluate în baza unor acte de donaţie” – Emil Boc, 11 mai 2016.

4. Străzi din domeniu public cu un REGIM JURIDIC INCERT: Emil Boc nu-şi asumă reabilitarea străzii Triajului, chiar dacă oficialii CNCF CFR SA şi-au manifestat dorinţa de a colabora în această speţă: De mai bine de zece ani, aproximativ 200 de clujeni sunt afectați zilnic de starea proastă a străzii Tirajului. Având în vedere că primarul Emil Boc a informat de mai multe ori că nu poate reabilita strada Triajului până nu trece în proprietatea publică a municipiului, am demarat un dialog instituțional pentru rezolvarea problemei. În urma răspunsului ministrului transporturilor, dl. Alexandru-Răzvan Cuc, concluzia este una simplă: CNCF CFR SA îşi arată toată disponibilitatea şi sprijinul pentru asfaltarea străzii Triajului, prin urmare realizarea investiției este posibilă și este nevoie doar de voința administrativă și politică a primarului Emil Boc.

5. Străzi neasfaltate din CARTIERELE Clujului: Asfaltarea străzilor Alexandru Davila şi Grigore Ureche au fost promise încă din 2011, însă în 2018 situaţia este aceeaşi: străzi din pământ. Au trecut deja cinci ani de când marea asfaltare trebuia finalizată, acţiune anunţată de camarila PDL-ului, prin fostul edil Sorin Apostu.

Strazi neasfaltate din CENTRUL Clujului: Până să robotizeze funcţionarii publici din primăria Cluj-Napoca, Emil Boc trebuie să asfalteze o stradă de pământ din centrul oraşului: `În jurul Lacului`.  În 2016, Emil Boc a promis asfaltarea tuturor străzilor din Cluj-Napoca, inclusiv a celor private, după preluare, însă promisiunea a rămas nerealizată. Oare va asfalta robotul Antonia strada de cinci stele `În jurul Lacului`? Să fie oare un robot mai eficient decât un ales local, pentru că sesizările referitoare la acest subiect au ajuns pe masa ultimilor trei primari: Emil Boc, Radu Moisin şi Sorin Apostu. Cât trebuie să mai suporte clujenii din zonă noroaiele şi gropile, în condiţiile în care impozitele achitate sunt generoase?

6. Lucrări de proastă calitate la zeci de străzi recent modernizate. Calitatea infrastructurii rezistă maxim doi-trei ani, apoi strada devine şvaiţer.  În toamna anului trecut, lucrările făcute de mântuială pe o stradă din Cluj-Napoca au dus la o situaţie ridicolă: o maşină care ridica gunoiul a rămas blocată în asfalt după ce sub roţi s-a format o groapă adâncă de un metru.

7. Metroul, o promisiune amânată a primarului Emil Boc, cu care încearcă să ascundă problemele generate de blocajul din trafic. În septembrie, când copii au revenit la şcoală iar studenţii în universităţi, traficul a blocat oraşul la orele de vârf, un oraş care încă are nevoie de o soluţie curajoasă. Emil Boc anunţa atunci, într-o perspectivă de 15 ani, „facerea metroului”, o idee bună chiar dacă preluată fără ghilimele, după ce în urmă cu doi ani considera nerealizabil proiectul metroului clujean. Emil Boc ne asigura că idea metroului “nu este o gogoaşă”. În ianuarie, după ce a trecut greul începutului de an şcolar, universitar şi sărbătorile de iarnă, Emil Boc schimba termenii: 30 de ani şi “metrou de suprafaţă sau o alternanţă metrou subteran-suprafaţă”. Nu jocul de-a alba neagra este supărător pentru o comunitate pretenţioasă, nu bulibăşeala răzgândelilor într-un interval de patru luni enervează, nu faptul că populist a bugetat un studiu de fezabilitate care exclude comunele din zona metropolitană, prin care totuşi metroul va trece, ci lipsa ambiţiei manageriale: Cluj-Napoca trebuie să aibă metrou, trebuie să creeze premizele de dezvoltare şi extindere pentru următorii 30-40 de ani, Clujul milionului de locuitori.

8. Emil Boc promitea în campania electorală din 2012 prelungirea liniei de tramvai până în Florești. Binenţeles că promisiunea nu a fost onorată, Emil Boc aruncând pe piaţă, de atunci şi până acum, ideea metroului sau a trenului de suprafaţă care să facă legătura şi între Floreşti şi Cluj-Napoca.

10. Tunelul de sub Cluj-Napoca, un proiect gândit de Gheorghe Funar, preluat de Emil Boc şi apoi abandonat. Chiar dacă proiectul a fost îndelung ironizat de foarte multe voci, succesorul lui Funar, Emil Boc, a venit cu o idee aproximativă câțiva ani mai târziu: un tunel care să traverseze oraşul. În 2004, Emil Boc anunţa un tunel din centru, de la Primărie, până la Regionala CFR, apoi în al doilea mandat a mărit proiectul, din centru până în Piața Mărăști. 

11. Încă de acum zece ani a promis rezolvarea problemei parcărilor în Cluj-Napoca. Dacă în 2008 Emil Boc anunţat construirea câtorva parkinguri, în 2012 a revenit cu promisiunea sa, şi chiar a crescut numărul parkingurilor promise: „Vom finaliza parkingurile începute şi vom identifica, cu sprijinul cetăţenilor, noi  amplasamente  pentru  a  construi  parkinguri  supraterane  în  toate cartierele oraşului și parkinguri subterane în zona centrală . Vom realiza cel puţin 7.000 de noi locuri de parcare”.  În concluzie, în acest moment, promisiunea privind construirea de parkinguri este departe de a fi onorată, ritmul construcţiei acestora fiind unul foarte lent.

12. Emil Boc, în 2004,  promitea credit municipal pentru construirea a 3000 de locuinţe pentru tineri: „Eu voi garanta construcţia locuinţei şi tânărul va primi rate pentru acest lucru”. Emil Boc a promis, pentru primul an al mandatului sau, construirea a 1500 de locuinte sociale, cu suprafaţa de 50 mp, pe care intenţiona să le închirieze tinerilor sau celor obligaţi să-şi părăsească imobilele, la chirii între 200.000 şi 400.000 de lei vechi.

13. Construirea unui nou cartier de locuințe în Borhanci se încadrează în promisiunile primarului Emil Boc privind construirea de cartiere noi în Cluj-Napoca. Acestea au rămas la stadiul de 'cartiere din hârtie', Emil Boc promite de doisprezece ani locuințe noi pentru clujeni dar în realitate avem doar cartiere megalomanice din hârtie! 

14. Cartierul Valea Gârbăului este o altă promisiune în vânt a Executivului primăriei Cluj-Napoca. Proiectul prevedea construcţia cartierului pe un teren de 12,7 hectare. Cartierul de locuinţe trebuia realizat printr-un parteneriat între Primărie și bănci comerciale, prin licitaţie publică de asociere. 

15. Cartierul Tineretului este o altă promisiune imobiliară nerealizată. Proiectul, în cifre, trebuie să cuprindă: 2.894 apartamente la standard mediu, 1.132 apartamente la standard superior, 196 apartamente penthouse, 363 apartamente în locuinţe terasă,  71 case înşiruite,  300 case cuplate, 358 de case detaşate, 162 de vile pe terenuri individuale,  384 apartamente în regim de locuinţe sociale.

16. Dezvoltarea unui campus studenţesc în parteneriat cu universităţile clujene este una dintre promisiunile abandonate de către Emil Boc, care afectează studenţii şi contribuie la menţinerea Clujului în topul celor mai scumpe oraşe din ţară, în privinţa chiriilor şi imobiliarelor, în general. Cluj-Napoca nu este doar cel mai important centru universitar din Ardeal, ci şi oraşul în care trăiesc, studiază, zeci de mii de tineri, care cheltuiesc zeci de milioane de euro, bani care intră în economia oraşului. 

17. Altă promisiune nerealizată este ridicarea unui nou cămin de bătrâni în municipiul Cluj-Napoca, ce urma să fie construit printr-un parteneriat în cadrul căruia Primăria trebuia să asigure finanţarea, iar Consiliul Judeţean Cluj, terenul necesar construcţiei.

18. A promis bazin de polo, dar s-a răzgândit. Decizia de a se construi un bazin de polo în Gheorgheni datează din 2007, când CNI a aprobat programul "Bazine de înot", unde a fost inclus şi Clujul. Promisiunea a fost reluată în anii următori, însă la ultimele alegeri, în 2016, Emil Boc a uitat să menţioneze această restanţă.

19. În 2016, Emil Boc ne promitea în campania electorală un Cluj Shopping City à la Parndorf. Evident, promisiunea nu s-a concretizat: „Vrem să facem Cluj Shopping City. Mulţi mi-au spus că merg la Parndorf la cumpărături, pentru că acolo găsesc produse de calitate la preţuri mai mici. Clujul poate avea şansa să devină un obiectiv pentru locuitorii din Transilvania în materie de shopping, având cel mai modern centru de acest fel, unde oamenii pot veni să cumpere la preţuri mai mici”.

20. Emil Boc a promis administrarea unitară pentru complexul sportiv multifuncțional Cluj Arena și Sala Polivalentă, însă pierderea de locuri de muncă pentru clientela de partid, după comasare, l-a determinat să temporizeze unirea. Pierde şi dumnealui din partea primăriei, pierde şi finul său, Alin Păunel Tişe, din partea Consiliului Judeţean Cluj.

22. La capitolul depunere de proiecte pentru atragerea de fonduri guvernamentale, Primăria Cluj-Napoca a depus mai puţine proiecte în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală I şi II decât comuna Chinteni. De asemenea, suma finală a proiectelor depuse este sub cea a comunei Chinteni. Este penibil ca în 2018, o comună de 6.000 de locuitori să reuşească să depună mai multe proiecte, pe o sumă mai mare, decât capitala Transilvaniei.

22. Prelungirea transportului în comun către cel de-al doilea inel de comune din jurul municipiului este imperios necesară, una dintre marile restanţe ale primarului Emil Boc, în condiţiile în care este preşedintele Asociaţiei. Metropolitane de Transport Public Cluj. Mai mult decât atât, primarul Clujului s-a încăpăţânat să ţină până de curând, comuna Aiton, departe de transportul în comun.

23. Emil Boc a blocat dezvoltarea zonei metropolitane, chiar dacă are mai multe proiecte care vizează zona, chiar dacă este preşedintele Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj, asociaţie care a luat fiinţă în decembrie 2008 prin asocierea municipiului Cluj-Napoca si a judeţului Cluj cu unităţile teritorial-administrative din aria de proximitate. În ultimii doi ani Emil Boc a reuşit să blocheze şi activitatea asociaţiei.

24. Reabilitarea Turnului Pompierilor, promisiune amintită la fiecare campanie electorală, an de an.  Emil Boc promite dar nu se ţine de cuvânt. În raportul de activitate la un an din noul mandat (2016-2017), Emil Boc prezenta concursul pentru reabilitarea Turnului Pompierilor, după ce doi ani la rând, a scris în rapoartele de activitate că va avea loc concursul, în sfârșit a sosit momentul să scrie ca a avut loc concursul de idei pentru reabilitarea Turnului Pompierilor. 

25. Într-o întârziere mare este şi trecerea cablurilor în subteran. Practic, în fiecare an, primarul le mai arată clujenilor că se lucrează la trecerea cablurilor în subteran, fiecare metru de cablu rezolvat fiind consemnat în raportul de activitate. Din 2015 şi până în 2016 au fost introduşi  în subteran doar 7 metri de cabluri. 

26. Reabilitarea Băilor Someșeni, una dintre cele mai vechi promisiuni nerealizate ale primarului Emil Boc. În această speţă, primarul Clujului are o scuză pentru că Băile Someșeni, în urma unui proces, în integralitate sunt proprietate privată; 

27. Emil Boc nu a reuşit să explice nici astăzi jaful banilor publici în speţa celor două chioşcuri din Piaţa Unirii, în valoare de peste 65.000 de euro şi care nici în acest moment nu sunt folosite conform planurilor iniţiale. Construcţia chioșcurilor LUXURY din Piața Unirii, cotate la valoarea unui apartament din Cluj-Napoca, este încă o dovadă de incompetenţă crasă a Executivului municipiului Cluj-Napoca.

28. Continuarea programului de reabilitare termică şi de modernizare a centralelor termice de cartier, o promisiune! „Revoluția industrială” promisă în iunie 2012 are greutatea și viteza unui melc. Procesul este foarte lent.

29. Un alt proiect care a rămas la stadiul de schiță şi promisiune este celebrul Aqua Park pentru care Emil Boc și PNL Cluj au alocat 1.000.000 lei în 2013. Între timp, primăria Chinteni a reuşit să obţină finanţare pentru un proiect similar, în aceste condiţii clujenii vor lua drumul Chintenului pentru a se relaxa în Aqua Park.

30. Promisiunea privind înființarea unui patinoar permanent în Cluj-Napoca s-a topit precum gheața și zăpada din martie, Emil Boc abandonând proiectul. Ideea unui patinoar permanent în oraş a fost enunţată după primul mandat de primar.

31. Dacă în primul mandat Emil Boc asculta clujenii, continuarea consultărilor cu locuitorii tuturor cartierelor pentru a stabili priorităţile oraşului a rămas o promisiune nerealizată.  O promisiune uitată în Bucureşti, practic omul politic Emil Boc a suferit după 2012, după ce s-a întros din Bucureşti, o transformare politică radicală.

32. Ani la rând, Emil Boc a promis clujenilor realizarea unui Someș navigabil, cu bărcuțe și insule de relaxare. Probabil nici în 2018, Emil Boc nu va putea explica de ce nu va realiza Someșul navigabil promis în campania din 2012. Vă reamintesc, urbaniştii clujeni au semnalat încă din 2012 că proiectul de transformare a Someşului în canal navigabil este complet neadecvat cu potenţialul pe care îl are râul.

33. Semnalizarea intrărilor, din localitățile Feleacu, Florești, Baciu și Apahida în Cluj-Napoca arată ca în epoca de aur. Emil Boc a promis concursuri și premii pentru modernizarea acestora dar realitatea gri și monotonă a intrărilor în oraș este evidentă. În ultimii ani am atras de mai multe ori atenţia că avem nevoie de intrări civilizate în Cluj-Napoca şi am propus primăriei să facă un parteneriat cu universităţile clujene pentru identifica cele mai bune variante de branduire.

O altă restanţă a Executivului primăriei este platforma online a instituţiei, care rămâne o problemă mică dar penibilă pentru municipalitate. Funcționalitatea butoanelor de limbă străină lipsește cu desăvârșire, iar actualizarea site-ului se face doar la nivel de comunicare cu presa.

34. Dacă proiectele care vizau construcţia unor cartiere au eşuat, Emil Boc a reuşit să permanentizeze drama socială şi economică de la Pata Rât, care rămâne o pată pe obrazul primarului, implicit a comunității noastre, o problemă socială care ne pune pe harta Europei a pungilor de sărăcie și marginalizare socială.

Emil Boc nu a oferit nici până astăzi un răspuns instituțional societății civile la inițiativa cetățenească pentru o politică justă de locuire socială care prevede identificarea nevoii de locuințe sociale, extinderea fondului de locuințe sociale și atribuirea de locuințe sociale în așa fel încât ele să fie accesibile și persoanelor marginalizate social.

35. Transparența în actul administrativ a fost o promisiune constantă a domnului Boc în toate campaniile electorale. Ceea ce trebuie să-i amintim, este că transparenţă înseamnă și publicarea unor rapoarte, precum cel al Curții de Conturi. Din această perspectivă, sperăm că 2018 să aducă mai multă responsabilitate și respect față de contribuabilul clujean din partea Primăriei Cluj-Napoca.

36. În 2018 România împlinește o sută de ani de stat național, suveran şi independent, unitar şi indivizibil iar administrația din Cluj-Napoca trebuia să fie pregătită pentru acest eveniment. Au trecut deja şase luni din an şi nu au fost organizate evenimente dedicate centenarului. I-am solicitat lui Emil Boc şi consilierilor locali să urgenteze rezolvarea restanțelor și să agreeze un calendar al evenimentelor organizate de Primăria Municipiului Cluj-Napoca, corelat cu acțiuni susținute de asociații sau alte entități private. 

37. A promis disciplină urbanistică dar a provocat un haos urbanistic în Cluj-Napoca, care  va produce efecte nedorite pe o perioadă lungă de zeci de ani. Prin aprobarea noului Plan Urbanistic General se dorea o disciplină urbanistică și autorizarea construcțiilor, însă în realitate  noul PUG intrat în vigoare în 2015, este atacat în instanță în zeci de procese, iar PUZ-urile care modifică noul PUG, aprobate prin hotărâri ale Consiliului Local, au fost  atacate în instanță de către instituția Prefectului. 

38. Brandul municipiului Cluj-Napoca este o altă promisiune uitată a primarului Emil Boc. Mai interesat de identificarea unui brand al oraşului a fost primarul Sorin Apostu. Şi în acest caz, un parteneriat cu universităţile clujene putea oferi mai multe variante de branduri pentru oraş.

39. În 2004, Emil Boc a jurat pe Biblie că nu face înţelegere cu UDMR şi nu s-a ţinut de cuvânt. Un gest politic populist pe care nici nu-l înţeleg, nici nu-l aprob, dar care la rându-i a fost aruncat în lada cu promisiuni uitate.

40. A promis construcţia de grădiniţe însă ritmul este unul lent, chiar dacă bugetul oraşului permite construcţia mai multor grădiniţe. În 2018, Emil Boc a anunţat construcţia a două grădiniţe pe fonduri europene. În 2017 i-am lansat o provocare, 10 grădiniţie noi în Cluj-Napoca. Încă aştept răspunsul primarului la provocarea lansată.

41. Construcţia de noi creşe. În 2018 şi în anii trecuţi mii de părinţi din Cluj-Napoca nu au posibilitatea să-şi trimită micuţii la creşe pentru că locurile sunt insuficiente. Încă de anul trecut i-am propus primarului Emil Boc, ca printr-un parteneriat politic local să punem umărul şi să construim creşe noi în Cluj-Napoca, în condiţiile în care, în 2017, Guvernul PSD a alocat 17 milioane lei pentru construirea a două creșe în cartierul Grigorescu din Cluj-Napoca și alte două în comunele Baciu și Gilău, ambele în valoare de 7,5 milioane lei, fonduri alocate prin Programul Național de Dezvoltare Locală.

42. Îi semnalam atunci că în următorii patru-cinci ani, bugetul generos al municipiului Cluj-Napoca permite alocarea unei sume pentru construirea a ZECE GRĂDINIȚE/CREȘE noi (în cartiere în care sunt insuficiente, nu există sau sunt neconforme, de exemplu, Mărăşti, Între lacuri, Bună ziua, Borhanci)

Problema depozitării deşeurilor menajere din Cluj-Napoca nu este rezolvată. Mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile, precum şi politicieni locali, au precizat în mai multe rânduri, că nu a fost și nu este o soluție să așteptăm finalizarea noului depozit județean de deșeuri menajere. În acest moment, atât Emil Boc, cât şi Alin Tişe nu au soluţii de viitor pentru depozitarea gunoaielor.

43. Chiar dacă termenul de realizare al proiectului 'Redecorarea și reamenajarea zonei Cetățuia - monument istoric, punct de referință al municipiului Cluj-Napoca' era acum opt ani, amenajarea zonei Cetățuia este necesară și astăzi. Cetățuia rămâne în paragină şi deegeaba se poate admira panorama orașului, dacă rişti să-ţi rupi picioarele sau să cazi în gol.

44. Emil Boc a promis consilierilor PSD + ALDE reabilitarea tuturor busturilor (inclusiv a soclurilor) și a monumentelor deteriorate din zona centrală a orașului, cu relevanță pentru istoria și cultura națională, în contextului Centenarului Marii Uniri. Promisiunea a rămas, binenţeles nerealizată.

45. Proiectul Bike-Sharing este unul dintre proiectele teoretic finalizate dar practic eşuate ale primarului Emil Boc. Proiectul este considerat şi de către bicicliști un proiect ratat. Este suficient să fii atent la pistele pentru biciclete care încep de oriunde și se termină abrupt, fără legătură.

46. După scandalul de corupţie în care a fost implicat mâna sa dreaptă, Sorin Apostu, Emil Boc a promis în 2012 reformarea administraţiei locale, transformarea acesteia într-o administraţie mai eficientă şi corectă. Din nefericire pentru clujeni, a păstrat aparatul tehnic care l-a asistat pe primarul Sorin Apostu şi a continuat să tolereze vechile cutume din instituţie.

47. Intensificarea şi extinderea programului de curăţenie. Promisiune NEREALIZATA. Probabil doar in biroul primarului.  Clujenii au reclamat în ultimii doi ani gunoaiele abandonate în pădurea Hoia, o oaza de verdeaţă a comunităţii, în apropiere de Muzeul Satului ori „recrearea” din Faget printre maldarele de gunoaie adunate din loc in loc.

48. Identificarea unor terenuri pentru realizarea de parcări tip „park and ride” și demararea procedurilor de achiziționare a acestora, spre exemplu, lângă viitoarea Centură de Sud a fost promisă consilierilor locali PSD şi ALDE pentru votarea bugetului oraşului pe anul 2018 – promisiune nerealizată.

49. În 2004, în timpul campaniei electorale, Emil Boc promitea instituirea, prin lege, a unui registru al promisiunilor electorale. De ce nu l-a susţinut prin ordonanţă de urgenţă când a fost premier?

50. Realizarea (SF, PT) unor pasaje pietonale subterane, pe modelul celor existente în orașele occidentale aglomerate, în intersecțiile intens circulate, așa cum sunt, spre exemplu, cele din P-ța Mihai Viteazu, P-ța Lucian Blaga, P-ța Avram Iancu sau P-ța Mărăști – promisiune nerealizată

51. Intensificarea programului de refaţadizare a imobilelor din zona centrală - „Marea refaţadizare”, proiect care prevede reabilitarea a 1.000 de cladiri din zona centrală, a fost dat uitării. "Marea refaţadizare" a început în 2013 şi în Cluj-Napoca, însă cu rezultate mult mai slabe decât în alte oraşe din Ardeal. În lipsa respectării promisiunii s-a trecut la introducerea impozitării de 500% pentru pentru proprietarii de clădiri neîngrijire, dar nici aceasta nu funcţionează precum s-a sperat.

52. De minim bun simţ, colegii mei, consilierii locali social-democraţi au solicitat construirea/igienizarea toaletelor publice în toate cartierele orașului. Rezultatul: indiferenţă totală.

53. Emil Boc promitea în 2004 înfiinţarea unui serviciu de consiliere juridică pentru vechii proprietari ai caselor naţionalizate: „Nu putem să-i lăsăm pe oameni să moară cu dreptatea în mână. Nu ştiţi ce sentiment cumplit este să ai dreptate, dar să n-ai bani, este cumplit. Eu sunt jurist, sunt avocat, sunt membru în comisia juridică a Parlamentului, şi am întâlnit atâtea situaţii de oameni care au venit la mine cu sentinţe corecte, dar nu aveau banii să şi le execute, pentru că li se cer bani pentru executarea judecatorească”. Abordarea populistă nu şi-a găsit finalitatea.

54. Populism cronic - „Pentru cei ce nu au posibilităţi materiale ca să cumpere o minge de baschet, o rachetă de tenis, eu pot să le pun la dispoziţie bugetul Primăriei pentru asta”, promitea Boc. Viitorul primar se mai angaja, în vremea campaniei electorale, să ofere meditaţii gratuite pentru elevi. „În ceea ce priveşte exigenţa pentru admiterea la liceu sau la facultate, familiile sărace nu îşi permit meditaţii. Pentru copiii care nu au posibilităţi materiale, Primaria le va pune la dispoziţie un serviciu gratuit de meditaţii”, declara, în 2004, viitorul primar. Unde este SERVICIUL GRATUIT DE MEDITAŢII? Unde sunt MINGILE DE BASCHET şi RACHETE DE TENIS?

55. O altă promisiune nerealizată este grădiniţa din incinta primăriei: promisiunea realizarii unei veritabile grădiniţe - cu dotare, angajaţi şi program specific unei asemenea instituţii - în incinta Primăriei, unde cetăţenii care vin cu diverse probleme la Primărie să-şi poata lăsa copiii în timpul necesar rezolvării problemelor respective.

56. A promis că va sprijini sportul clujean dar a uitat să redea baza sportivă Dan Anca clubului fanion, Universitatea Cluj. 

57. În contextul în care nu au fost respectate obligațiile părților din contractual de asociere și nici din Proiectul de hotărâre privind asocierea Municipiului Cluj-Napoca cu Fundația 'Primăvara Clujană' și situația juridică a terenului este discutabilă, o parte din acesta fiind retrocedat, consider că există o baza legală pentru rezilierea contractului.

58. Parcul Tineretului și Parcul Feroviarilor sunt două promisiuni încă neonorate de Emil Boc. Sunt proiecte pe care le reîncălzește de două ori pe an dar în fapt rămân la fel de palpabile precum Cluj Shopping City — Parndorf a la Cluj, promis de primar în 2016. Mai mult decât atât punerea în balanță a Parcului Est — Între Lacuri cu proiectul Aqua Park, o altă fata morgana a domnului Emil Boc, arată lipsa de viziune administrativă. 

59. Am pierdut competiţia pentru titlul de Capitală Culturală Europeană: „Felicităm încă o dată Timișoara și Haideți ca în 2021 să-i invitam pe toți europenii să vadă și Cealaltă Capitală, Cluj-Napoca, capitala Transilvaniei” – septembrie 2016.

60. În condiţiile în care municipiul Cluj-Napoca este împânzit de consumatori de droguri, presa relatând pe larg această situaţie, Emil Boc nu a venit cu o strategie locală contra consumului de droguri. Prevenţia în Cluj-Napoca este zero în condiţiile în care Consiliul Judeţean Cluj şi-a asumat mare parte a prevenţiei printr-un parteneriat cu ANA, urmând ca Execuctivul judeţean şi primăriile oraşelor clujene să finanţeze şi să dezvolte activităţile de prevenţie.

61. Conştient că sportul este o alternativă la „găştile de cartier şi consumul de droguri”, Boc promitea în 2004 construirea de terenuri de sport şi panouri de baschet cu instalaţie de nocturnă, în toate cartierele municipiului. Unde sunt terenurile şi panouril?

62. Altă promisiune nerealizată este demararea unei analize în vederea cumpărării/preluării platformei C.U.G., în scopul construirii unui centru de afaceri, vamă liberă, etc.

63. Emil Boc nu s-a ţinut de cuvânt nici în speţa igienizării şi îngrijirii parcurilor destinate copiilor, de exemplu parcul de copii de pe strada Oltului, care trebuie îngrijit, amenajat.

64. În 2018 încă există străzi din Cluj-Napoca care sunt salubrizate maxim o dată pe an, un exemplu notoriu fiind strada Molnar Piuariu.