Radu Fărcaș, candidatul Pro România pentru funcția de primar al comunei Florești, a explicat într-un interviu de ce candidează și care sunt planurile pentru cea mai mare comună din România, care a crescut de la 7.000 de locuitori, în 2002, la 60.000, în 2020.

Radu Fărcaș este de zece ani Area Sales Manager la Allianz-Tiriac SA, are doi copii și locuiește în Florești din 2008.

Rep: De ce ați ales să treceți din privat în public și să candidați la funcția de primar al comunei Florești?

Radu Fărcaș: Consider că, în acest moment al carierei mele profesionale, după 20 de ani de muncă într-o companie germană, sunt hotărât, sunt convins, sunt determinat să transfer toate aceste cunoștințe și know-how în comunitatea în care trăiesc de 12 ani. Acesta este momentul în care vreau să dau mai departe tot ceea ce am primit. Locuiesc în Florești de 12 ani. M-am mutat în 2008 în Florești. Atunci nu erau două benzi pe sens, era doar una, nu era transport în comun și făceam chiar patru minute până în Mănăștur. Dacă erau patru kilometri, făceam patru minute cu mașina. În toată această perioadă am văzut toată această dezvoltare, de altfel normală și de care ne bucurăm, pentru că dezvoltarea unei comunități vrem să fie un motiv de bucurie. Cu o singură condiție. Ca autoritățile locale responsabile să joace în același film. Să fie și autoritățile parte a dezvoltării, să ajute, să sprijine, să administreze acel boom economic, pentru că suntem la patru kilometri de Cluj, care acum Cluj-Napoca este în fața tuturor prognozelor, a celor mai optimiste prognoze. Nu putem să stăm de o parte sau să fim frână, pentru că de fapt asta se întâmplă în acest moment, în acești 12 ani sau în acești ultimi 8 ani, ca să fiu mai exact. Am văzut neputința, cu tot respectul, neputința administrației locale de a ține pasul cu schimbările, cu dezvoltarea. În continuare, noi ne dorim schimbare și dezvoltare, dar ca și administrație publică trebuie să fii cel puțin în același ritm, nu să rămâi în urmă.

Rep: Ce ați observat în acești 12 ani, în Florești. Când au început să meargă lucrurile mai rău?

Radu Fărcaș: Lucrurile în Florești, practic, se întâmplă în felul următor. Construiești o conductă la care ai 10 - 100 de utilizatori, iar în momentul în care mai pui 1000 de utilizatori și conducta este aceeași, deja ai o problemă. La fel e și pe șosea și din punctul de vedere al subdimensionării utilităților și din punctul de vedere al dezvoltării imobiliare, fără un plan de dezvoltare bine pus la punct, se cheamă Plan Urbanistic General, tu, ca administrator al comunității, ești o frână și nu ești parte. Societatea nu stă să te întrebe pe tine ca administrație locală: ”Tu ce faci?”. Societatea o ia înainte. Trăim în aceste zile în care avem parte de această revoluție industrială, 4.0. Discutăm și se discută de inteligența artificială, discutăm și se discută despre roboți. Vedem toată această digitalizare. Toată viața noastră s-a mutat online, s-a mutat în alte medii. Asta se întâmplă, noi Floreștiul este ancorat în ceva ce nu face parte din filmul acesta.

Rep: Am văzut în online că faceți sondaje pentru a afla problemele oamenilor! Care sunt acestea?

Radu Fărcaș: De ce am făcut aceste sondaje? Pentru că din punctul meu de vedere agenda primarului și a consiliului local trebuie să fie constituită strict, doar din problemele cetățenilor. Cetățenii trebuie să fie parte din rezolvare. Pe cetățeni trebuie să îi consulți, trebuie să stai de vorbă cu ei, trebuie să ai un parteneriat. Împreună! Acesta a fost primul meu gând și am inițiat aceste sondaje și am identificat top 10 probleme pe baza celor sugerate de oameni. Au participat la sondaj între 700 și 1000 de persoane, dar în continuare se votează. 

Prima problemă și cea mai mare este Centura Sudului. A doua problemă este construirea de creșe, grădinițe și liceu. A treia problemă este transportul public. A patra problemă este atragerea de fonduri europe și a cincea este subdimensionarea rețelelor de utilități. Urmează de la 6 până la 9 salubritate; parcuri, agrement, bază sportivă; parc industrial și dezvoltarea imobiliară. 

Rep: Care credeți dvs. că sunt problemele comunei? Probabil unii ar vrea parc industrial pentru a avea locul de muncă mai aproape de casă, dar dvs cu ce credeți că trebuie început?

Radu Fărcaș: Inițial poate că am fi tentați să credem că ar fi nevoie în primul rând de un parc industrial și de locuri de muncă,, însă, în momentul în care discutăm concret, apar alte probleme. De exemplu, un cetățean care stă la etajul 3 sau 4 și nu are presiune la apă are o problemă de nevoie fiziologică, primară. În momentul în care plouă mai puternic și apele pluviale se colectează în același loc cu rețeaua de canalizare și refulează, iar pe stradă este un miros de nu se mai poate sta, deja am o problemă majoră, înainte de rezolvarea celorlalte nevoi, de găsire a unui loc de muncă, să îmi duc copilul la o școală mai bună, de trafic etc. La fel, în momentul în care nu se ridică gunoiul și avem acolo o ghenă în care vin șobolanii, vorbim despre nevoi de bază. Din acest punct de vedere, poate am fi tentați să ne gândim la un parc industrial, dar sunt alte probleme prioritare. Cetățenii în comuna Florești au devenit mai înrăiți, pentru că nu au aceste lucruri. Ca viitor primar voi lucra pe baza prioritizării făcută de cetățeni.

Rep: Revenind la prima problemă a oamenilor. Ce soluții aveți dvs pentru a rezolva problema traficului și a Centurii de Sud?

Radu Fărcaș: Chestiunea este în felul următor. În momentul de față, în comuna Florești, dacă ai Drumul Național, poți să consideri că este un avantaj și un dezavantaj. Dacă este singurul drum este un dezavantaj. În acest moment, pentru traficul spre Cluj-Napoca oamenii au doar această variantă, sunt prizonierii acestei variante. S-a mai încercat această centură de nord, care nu se leagă bine de Grigorescu și nu este foarte bine dimensionată, dar este o variantă, iar cetățenii au o dilemă: pe DN 1 e super aglomerat și acolo este super strâmt. De abia când voi avea o a treia variantă, care se cheamă Centura Sudului, voi putea să spun ca și cetățean că am libertate de alegere. 

Problema Centurii Sudului este că am pus boii înaintea carului. Adică, s-a făcut contract cu constructorul și i-am spus hai și apucă-te de lucru în 2016, când era campanie electorală, dar eu nu i-am dat amplasamentul. Unde să sape altfel! Acesta este un aspect. Al doilea este chestiunea de bugetare a exproprierilor. Au bugetat un preț mediu pe metru pătrat de 30 de euro, dar instanța, prin decizie definitivă, îmi aduce un preț de 150 de euro, dar sunt solicitări în instanță și de 300 de euro pe mp. Acest lucru înseamnă că bugetul de 5 milioane de RON, pe care Primăria l-a bugetat în acest an, este mic. Înseamnă, conform deciziei in instanță, că trebuie să îl cresc de 5 ori, de la 5 la 25 de milioane de lei, pentru că diferența de la 30 de euro pe mp la 150 de euro pe mp este de cinci ori. Dar 25 - 30 de milioane de lei, comparativ cu bugetul comunei Florești care este de 90 de milioane de lei înseamnă 30% numai pentru exproprieri. Matematica este una pentru toți. Nu sunt bani destui!

Rep: Și care este soluția, pentru că și dvs. veți avea aceeași problemă? Exproprierile trebuie achitate!

Radu Fărcaș: Soluția ar fi fost ca înainte de a insista să mă duc pe această variantă și în care se vede că am ajuns la un punct fără ieșire să căutăm bani în altă parte. Practic și contractul cu Diferit, dacă eu ca primărie l-am reziliat iar ei au câștigat anul trecut anularea rezilierii contractului, e în off-side. Eu insist pe această variantă? Nu! Trebuie căutată altă variantă. S-a propus și nu s-a acceptat parteneriatul. Eu propun un parteneriat cu Primăria Cluj-Napoca și Consiliul Județean Cluj, adică împreună pentru că avem de-a face cu o investiție majoră. Primăria Cluj-Napoca face centură metropolitană cu 145 de milioane de euro, dar banii sunt din fonduri europene. În plus, Primăria Florești face un credit revolving la o bancă cu 44 de milioane de lei ca să fac această centură, când are a dispoziție exact un model de reușită, centura metropolitană făcută pe fonduri europene. 

Investiția și exproprierile la Centura Florești ar costa 30 plus 30 de milioane de lei, adică 60 de milioane. Nu avem bani! Mai bine să aplic pentru fonduri europene. Dacă nu am expertiză, pot să întreb și facem un proiect împreună, pentru că avem acești vecini (n.red. municipiul Cluj-Napoca și Consiliul Județean Cluj) de pe urma cărora nu avem niciun avantaj. Nu mă pot pune contra curentului, dacă mă pun ajungem în aceste situații, în care de opt ani nu facem Centura de sud. Mai mare încurcătură nu cred că este în România.

Rep: Oamenii se plâng de transportul în comun. E chiar așa rea situația? De ce credeți că sunt oamenii nemulțumiți?

Radu Fărcaș: Oamenii sunt nemulțumiți pentru că, dacă ai la dispoziție transportul personal cu mașina sau transportul public, dar nu ai această ciclicitate a autobuzelor, e o problemă. Trebuie să știi că autobuzul vine la 3 minute. Compania de Transport Public Cluj poate asigura acest lucru prin suplimentarea numărului de autobuze și chiar dublarea lor în anumite intervale orare, între 6.00 și 9.00 dimineața și între 16.00 și 19.00 seara.

Sunt prea puține autobuze, pentru că un autobuz cu 50 de călători economisește în trafic undeva la șapte mașini. Absolut eu ca și cetățean când am la dispoziție o variantă decentă o voi lua. În plus, traseul trebuie să fie din Florești și până în centrul Clujului. În acest moment, toate M -urile merg pe Bucium și numai unul merge în Parcul Central și întoarce la Operă.

Concret, eu propun o linie metropolitană până în centrul Clujului, spre Regională, să întoarcă la Sfântul Petru, adică o linie directă spre centrul orașului și suplimentarea autobuzelor. În momentul în care oamenii au și condiții și pot să își facă un buget de timp vor opta pentru mijloacele de transport în comun. Dacă pleacă la 7.20 de acasă și ajung la 8.00 în centrul orașului, vor fi mulțumiți. Eu propun chestiuni simple, lucrurile complexe sunt de perspectivă și le am în agenda strategică a comunei Florești pentru anii 2020 - 2040. 

Rep: Pe locul doi între problemele oamenilor sunt creșele grădinițele și liceul. Ce soluții aveți?

Radu Fărcaș: Mulți dintre noi ne aducem copii la școală aici, în Cluj-Napoca, pentru că sunt școlile mai bune. Mulți dintre noi am decide în continuare să îi aducem la un liceu bun din Cluj, dar la învățământul primar, la o creșă sau la o școală gimnazială i-am lăsa la Florești, dar nu avem posibilitatea. Este inuman ca pe un copil să îl trezești la ora 6.30 pentru a ajunge pe ora 8.00 în Cluj-Napoca și seara să facă o oră în trafic este nepotrivit. Trebuie identificate terenuri pe care să demarezi proiecte și toate aceste investiții trebuie făcute prin intermediul fondurilor europene. Există programe specializate, care pot fi accesate.

Rep: Subdimensionarea utilităților este un mare ”off” al floreștenilor. Cum puteți să o rezolvați?

Radu Fărcaș: Subdimensionarea rețelelor este în top cinci probleme și este de înțeles. Municipiul Cluj-Napoca este ca un pol și Floreștiul este transformat în ”dormitorul” Clujului, ceea ce a dus la această dezvoltare într-un ritm nemaiîntâlnit până acum. În zece ani a crescut de la câteva mii de locuitori la 60 de mii de locuitori. Acest lucru este bun, Dar autoritatea locală nu a reușit să se ancoreze la acest ritm. Nu avem un PUG valabil, ci se lucrează pe unul care nu mai este de actualitate. Neavând aceste reglementări, autoritatea publică a scăpat lucrurile de sub control și avem ca exemplu subdimensionarea rețelelor, de la canalizare, electricitate, gaze și telefonie. Sunt locuri unde nu există rețea de canalizare. Coroborând aceste probleme cu dezvoltarea viitoare și elaborarea unui nou PUG, din punctul meu de vedere este un moment zero. Trebuie spus ”Stop joc” la toate autorizațiile de construcție, la toate PUZ -urile și PUD - urile, până când autoritatea locală și specialiștii elaborează un Plan Urbanistic General, care să servească situația actuală de criză și să aibă și o viziune pentru următorii 5 - 10 ani. Vedem și în Cluj-Napoca ce se întâmplă cu PUG ul din 2014. Au trecut cinci ani și trebuie modificat, pentru că societatea nu stă după administrație. Astăzi ceea ce ai făcut pentru ieri nu mai este valabil, dacă vrei să faci mâine, pentru că s-au schimbat condițiile. Trebuie să fii naiv și să crezi că ceea ce ai făcut acum câțiva ani mai funcționează.

Eu cred că trebuie să avem un restart al Floreștiului. Chiar dacă vor apărea presiuni din partea mediului privat, trebuie să lucrăm împreună. Ca și dezvoltator imobiliar, care este perspectiva ta? Faci acum un bloc, două sau zece, iar afacerea ta se blochează pentru că se transformă Floreștiul din dormitorul Clujului în ghetou. Asta vrem? Tu ca și dezvoltator unde mai mergi să faci afaceri, care este orizontul tău peste 5 - 10 ani? Stimatule dezvoltator, haide să stăm la masă și să vezi că varianta pe care o propunem noi este cu perspective și pentru business -ul tău, chiar dacă trebuie să stăm 6 luni, un an fără autorizații de construcție și să amânăm lucrările. Nu e un capăt de lume. Și pe strada Bună Ziua la fel s-a întâmplat. 

Trebuie mers în paralel. Prima dacă blochezi autorizațiile și demarezi elaborarea unui nou PUG. Va trebuie să alocăm resurse și să chemăm specialiștii la masă: arhitecți, dezvoltatori și cu societatea civilă, comunitatea toată. Dacă avem interese divergente, nu am făcut nimic.

Rep: Cât de aproape este Floreștiul de a deveni ghetou?

Radu Fărcaș: În momentul de față, dacă nu se vor lua aceste măsuri importante, de stopare a construcțiilor și de elaborare a unui nou PUG, nu văd mai mult de 3 -5 ani până când lucrurile se vor strica de tot. Vor fi zone de nelocuit. 

Rep: Este o soluție unirea Floreștiului cu municipiul Cluj-Napoca?

Radu Fărcaș: Faptul că începem să avem o altă atitudine față de vecinii noștri, din municipiul Cluj-Napoca, de la care ar trebui să luăm practicile bune, de a lucra împreună pentru proiectele comune, nu înseamnă că nu avem propriul nostru drum. Acum suntem comună, dar poate că primul pas ar fi să analizăm să vedem cum să devenim municipiu. Acum, acesta este un proiect mai bun. Cred cu tărie că putem face multe pentru noi,în parteneriat cu vecinii noștri, dar în care ambii să avem de câștigat.

Rep: Ce planuri aveți pentru dezvoltarea economică a Floreștiului?

Radu Fărcaș: Sunt 2.200 de firme în Florești și nu există viziune pentru constituirea unui parc industrial., Resursă umană avem, dar avem nevoie de atragerea de investiții. Eu ca și investitor când am posibilitatea să investesc într-o chirie de 20 de euro pe mp în Cluj-Napoca și am posibilitatea în Florești să o iau la jumătate de preț, deja pentru mine ca investitor calculul economic îmi arată că un parc industrial este important.

Rep: Cum veți impulsiona atragerea de fonduri europene?

Radu Fărcaș: Fac o mică comparație între comuna Ciugud, din Alba, și Florești. Noi avem un buget, în 2020, de 25 de milioane de euro și avem fonduri atrase în cele două exerciții financiare în valoare de 18 milioane de euro. Comuna Ciugud are un buget de 6 milioane de euro și fonduri atrase în aceeași perioadă de 30 de milioane de euro, de cinci ori bugetul actual. Mă duc mai departe. Discutăm de orașul Cluj-Napoca. În 2020, municipiul are un buget de 325 de milioane de euro și fonduri atrase în diverse stadii de implementare de 425 de milioane de euro. Eu cu siguranță am o problemă majoră aici. Problema majoră o am că nu am oameni. Cum văd rezolvarea? Practic e ca și la Ciugud, unde au un departament de 11 oameni, care scriu toată ziua proiecte, implementează, aplică etc. Au o rată de succes de 100%, după câțiva ani. Același lucru trebuie să se întâmple și în comuna Florești. Chemăm un specialist, care să ne învețe cum să aplicăm. E simplu” Oameni sunt în Primărie, specializați. Trebuie să înțeleagă că trebuie să venim la muncă și să învățăm să scriem proiecte și să le aplicăm. 

Rep: Ce i-ați spune unui floreștean pentru a-i câștiga votul?

Radu Fărcaș: Eu lucrez de 20 de ani la o companie germană. Acolo deviza principală e munca, măsor de 10 ori, tai o dată. De ce ne plac lucrurile nemțești, pentru că sunt făcute să dureze, sunt sustenabile. Lucrurile se fac bine și durează. Asta vreau să aduc și în această administrație, lucruri bine făcute și care să dureze. Și peste doi ani sau patru ani să nu vină cineva să spună că nu e bine. Acestea sunt calitățile unui manager. Primarul este managerul general al companiei comuna Florești, la care acționari sunt locuitorii. Ei plătesc în fiecare an impozit și se face un buget. Administrația și consiliul administrează acel buget și trebuie să deconteze la patru ani, dar ar trebui să vină mai des. Trebuie făcute dezbateri publice și ieșit la raport exact cum iese un manager și prezintă raportul de profit pe trimestru. Asta trebuie să facă un primar. Acolo trebuie prezentat ce am spus că facem și ce am făcut. Când oamenilor vin și le spui și ești transparent, nu au cum să nu vină și să intre în aceeași barcă cu tine. Nu au cum pentru că ești transparent, muncitor ești determinat să faci lucrurile și atunci pornim la drum împreună