Un raport recent al Expert Forum (EFOR) evidențiază o creștere alarmantă a numărului de reședințe stabilite în localitățile rurale înaintea alegerilor locale din 9 iunie 2024. Analiza, care pune accent pe impactul acestor schimbări în mediul rural, scoate în evidență situații neobișnuite în anumite comune.

Un exemplu relevant este comuna Palatca din județul Cluj, unde, până la data de 10 aprilie 2024, 115 persoane și-au stabilit reședința de la 1 ianuarie 2024 și până în 10 aprilie 2024, comparativ cu doar una singura în tot anul 2023.

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Pălatca se ridică la 1.133 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.218 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (60,46%), cu minorități de maghiari (21,54%) și romi (11,65%), iar pentru 6,35% nu se cunoaște apartenența etnică.

Comuna Pălatca este singura din județul Cluj care se regăsește în top 20 de localități din mediul rural din România în care s-a produs o asemenea creștere explozivă a numărului de persoane care au solicitat stabilirea reședinței în primele patru luni ale anului 2024. 

Această creștere masivă sugerează un posibil interes electoral sporit, într-o comună în care reședințele noi reprezintă un procent semnificativ din numărul total al votanților. Realizatorii studiului susțin că au solicitat aceste date cu mult timp în urmă (17 aprilie 2024), dar le-au primit abia recent, de aceea raportul este publicat abia acum. 

„Informațiile au fost solicitate de la Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (D.G.E.P.) pe 17 aprilie și au fost primite pe e-mail abia pe 6 august, deși răspunsul fusese formulat de către MAI pe 10 iulie 2024. EFOR a criticat deja lipsa de transparență privind aceste informații în rapoartele publicate cu privire la alegerile din iunie”.

Potrivit EFOR, acest fenomen al înregistrării de reședințe noi înainte de alegeri nu se limitează doar la comuna Palatca, ci se regăsește în 124 de localități rurale din întreaga țară, unde procentul de reședințe noi depășește 10% din numărul total al alegătorilor. În 21 dintre aceste localități, procentul depășește chiar 25%, ceea ce poate avea un impact major asupra rezultatelor alegerilor locale.

În județele Mehedinți și Caraș Severin, precum și în anumite localități cu potențial turistic sau situate în proximitatea orașelor mari, s-a observat o tendință similară. Cel mai mare procent de reședințe noi se înregistrează în localitatea Bâra din județul Timiș, unde 91% dintre alegători și-au stabilit reședința la începutul anului.

Deși în mediul urban nu se observă o astfel de afluență, aceste schimbări rapide din mediul rural ridică întrebări privind posibilele beneficii electorale și influența pe care partidele politice ar putea-o avea în atragerea alegătorilor în anumite zone.Iată primele 20 de localități ca număr de persoane din mediul rural care și-au stabilit rezidența acolo fix înainte de alegeri.  

În concluzie, nu este clar în toate cazurile cu număr mare de rezidenți înregistrați dacă aceștia pot afecta rezultatul alegerilor – mai ales că nu se cunosc opțiunile lor electorale. „Putem concluziona totuși pe baza datelor analizate că în unele dintre aceste localități un flux de noi alegători are un potențial foarte ridicat de a influența balanța electorală. Politic, creșteri se observă atât în localități unde au fost primari liberali, cât și în cele unde au fost social democrați. Așadar, pare că ambele partide profită de acest tip de mecanism”, arată realizatorii studiului.