Autoritățile fac un apel către români să le deschidă ușa celor care fac recensământul. Sunt mult prea puțini recenzori în toată țara și se lovesc și de reticența oamenilor. 

Pentru a acoperi lipsa de personal, o parte dintre angajații Institutului Național de Statistică vor merge pe teren, în această săptămână. „Chiar blocul din dreapta noastră, aici am fost chiar de 3 ori. Prima dată a fost un procent mai mare, dar a doua oară și a treia oară mai puțin”, declară Alina Chelaru, recenzor. 

Femeia răspunde de câteva blocuri. Mulți dintre locatari fie nu s-au autorecenzat în prima etapă, fie au completat chestionarul greșit. Alții nu sunt acasă sau refuză să răspundă la ușă. Într-un bloc de care se ocupă Alina Chelaru, din 108 de locuințe, nici jumătate nu au fost recenzate. 

Mulți cetățeni refuză să fie recenzați 

Din păcate, mulți români refuză să fie recenzați de teamă că după ce își vor da datele vor fi amendați de diverse instituții de control. „Nu avem nicio legătură cu aceste date care se declară la recensământ și nici nu le folosim în niciun scop, în niciun scop, în sensul să le folosim la controalele pe care le avem în derulare. Recensământul are alt scop, decât acela de a pune în evidență casele și proprietățile oamenilor”, a declarat Președintele ANAF, Lucian Heirush.

De când a început a doua etapă a recensământului, în jur de 8 % din populația Clujului a fost recenzată. La fel stau lucrurile și în capitală, în Constanța, Timișoaraa sau Iași. De miercuri, 22 iunie, mai mulți angajați INS vor merge și ei pe teren pentru a suplimenta lipsa de personal calificat. 

INS cere primăriilor să se implice în recenzare

INS cere primăriilor să se implice în procesul de recrutare și le recomandă funcționarilor publici să participe la recensământ. „Este o situație paradoxală. Suntem într-o perioadă în care toți ne dorim venituri mai mari, dar este un număr mic de recenzori care s-au angajat la primării pentru a fi recenzori. Ne-am fi dorit o participare din partea studenților, din parte funcționarilor publici, angajațiilor primăriilor și din partea pensionarilor. Din păcate, nu am întâlnit această situație la nivelul Bucureștiului”, a declarat Președintele INS, Andrei Tudorel, potrivit  stirileprotv.ro. 

În funcție de numărul de locuitori, primăriile pot dezvolta politici publice și accesa fonduri europene. De exemplu, pentru a racorda o localitate la gaze sau la canalizare trebuie să existe minimum 2.000 de locuitori. Ține de responsabilitatea fiecăruia dintre noi să participăm la recensământ. În Germania, de exemplu, unde se desfășoară în paralel aceeași acțiune sunt peste o sută de mii de voluntari. 

Dacă recensământul nu se încheie cu bine, România riscă să primească mai puțini bani europeni.