Candidatul Pro România la Consiliul Județean Cluj, Remus Lăpușan, susține că administrația PNL, care a condus instituția de 12 ani, și-a demonstrat limitele. 

Într-un interviu acordat Știri de Cluj, Remus Lăpușan, spune că nu e normal ca mediul rural, în 2020, să tot ceară un petic de asfalt și o ”zugrăveală de dispensar”, pentru că aceste lucruri trebuiau rezolvate de mult, iar județul să fie într-o viteză superioară.

Spre exemplu, în ceea ce privește asfaltările, Consiliul Județean a semnat în 2011 cu firma Kiat un contract pentru asfaltarea a jumătate de județ, care încă nu e gata, iar cele două părți sunt în procese. 

Reporter:  - Care este principala problemă a județului Cluj? 

Remus Lăpușan: - Problema cea mare a județului este că a devenit o anexă a municipiului Cluj-Napoca, neexistând o strategie integrată în cadrul căreia să fie abordată coerent dezvoltarea județului pe multiple dimensiuni. E bine că avem un municipiu-campion la nivel național, Cluj-Napoca, de care suntem cu toții mândri, dar este necesar să ne gândim un pic mai departe și la restul comunităților de clujeni, la cei din Dej, din Ploscoș sau Mănăstireni. Echilibrul, competența și viziunea strategică trebuie să stea la baza tuturor deciziilor care vizează administrarea acestui județ, pentru a putea genera bunăstare și în comunitățile neglijate până acum.

Reporter: - Cum o veți rezolva?

Remus Lăpușan: Strategia noastră este pe durată mai mare, una pe 10 ani, nu doar pentru un mandat. Cine spune că face minuni într-un mandat, ori e mincinos, ori nu-i de pe la noi… Avem două abordări: una umanistă, în care vrem să asigurăm pentru fiecare cetățean al județului servicii publice peste un anumit standard, unul care să îi asigure demnitatea, și o abordare progresistă, prin care să asigurăm dezvoltarea și dinamica acestui județ. PRO România propune o direcționare de până la 55% din buget către proiectele care se încadrează în domeniile antreprenoriatului autohton, pe dimensiunea industrială sau a serviciilor, precum și pentru educație, cultură, cercetare-inovare sau sănătate. Concluzionând, vrem să creăm oportunități pentru o viață de calitate a tuturor clujenilor, cu tot ce înseamnă ea, de la oportunități pentru dezvoltare economică, la servicii de calitate și la o stare generală de bine, dată de cultură, turism, implicare civică șamd.

Reporter: Apropo de dezvoltarea economică. Parcurile industriale începute în timpul președintelui de Consiliu Județean Șerban Grațian, de la PSD, par a bate pasul pe loc. Nu mai sunt rentabile?

Remus Lăpușan: - Cu Șerban Grațian sau nu, puterea în județ a fost mereu în mâna altora, uneori au reușit, alteori nu; cert e că județul se situează mult în urma capitalei de județ, Cluj-Napoca, și asta face ca diferențele să se regăsească în traiul tuturor oamenilor. 

Ceea ce dorim noi este să aducem modele de bune practici din Occident, acolo unde orașul e uzina, dar județul, departamentul, comitatul, sunt zonele în care se poate trăi cu aceeași decență și prosperitate. Revenind la epoci apuse, e bine că s-a depășit lohn-ul ca principală preocupare a investitorului străin, dar acum avem nevoie de aceeași cadență europeană, așa cum au comunitățile din statele dezvoltate. Județul Cluj chiar are potențial, începând de la turism până la cultură și agricultură, dar trebuie pornit prin politici publice pentru toate comunitățile.

Reporter: - Cu ce proiect vă prezentați în fața electoratului, în afară de cel de asfaltare a drumurilor, care este cu siguranță vital?

Remus Lăpușan: - Propunem, de exemplu, un Centru de Mentorat și Inovare Strategică, unde dorim să se regăsească cele mai importante direcții de dezvoltare. Este vorba, în primul rând, de cultivarea spiritului antreprenorial în localitățile din afara municipiului Cluj-Napoca, de racordarea lor la prosperitate. Dacă mergem în Milano sau Strasbourg, o să vedem în jurul acestor orașe, pe o rază de cincizeci - o sută de kilometri, că există comunități care trăiesc foarte bine din ceea ce se întâmplă în interiorul lor; nu trebuie să faci naveta la oraș ca să ai un trai bun. Există domenii din care poti trăi bine, începând de la agricultură la IT sau turism în comunități mici, dar pentru asta și administrația trebuie să pună umărul, să creeze acele condiții propice.

Ne place să mergem în satele din Austria, ne mirăm cât de liniștiți și ospitalieri sau prosperi sunt oamenii de acolo? Atunci hai să luăm aceleași politici publice, să facem din administrația județului un partener și nu o frână sau sperietoare de care trebuie să te rogi pentru asfalt sau reparația unui pod… Ați băgat de seamă că județul nu are un brand? Vorbim de Cluj-Napoca, orașul-comoară, dar județul în sine nu are un brand. Era o vreme când Dăbâca era cel mai important centru al Transilvaniei – e păcat să nu îi știm istoria și e păcat că istoria și frumusețea să nu însemne turism și prosperitate. Parcă ne este jenă să vorbim despre Gherla, Armenopolisul de altădată, despre Dej, cu un centru copiat parcă din minunățiile Franței, dar lăsat pe dinafară de primar, de Turda, veche capitală a Transilvaniei, despre mulțimea de sate care au istorii extraordinare, dar ascunse sau nebăgate în seamă… Glumind un pic, noi asta vrem: dacă tot există mândria faină a clujeanului, apăi să și aibă la ce folosi. 

Reporter: - De ce credeți că în ultimii 12 ani, de când liberalii conduc Consiliul Județean Cluj, nu s-a rezolvat problema drumurilor, extinderea Aeroportului, construirea spitalului regional și dezvoltarea mediului rural?

Remus Lăpușan: - Cred că, dacă ar fi onești, ar răspunde la întrebarea asta cu capul plecat… Indolență? Amatorism? Prea multe neamuri? Prea multe afaceri între membri de partid? Nu sunt membru PNL… De ani de zile se vorbește despre extinderea Aeroportului și nimic nu se întâmplă. Li s-a spus că județul pierde milioane de euro lunar; gândiți-vă că între București și Budapesta nu exista niciun cargo, marile transporturi de marfă ar veni la Aeroportul Cluj, dacă ar avea la ce… Despre Spitalul Regional, iarăși vorbim cu tristețe; clădirea aia din capătul Mănășturului deja e un fel de grădină botanică, cu copaci crescuți prin pereți și tufișuri prin crăpături. S-a lansat procedura de licitație și apoi … tăcere. Iar mediul rural, dacă tot m-ați întrebat, a rămas cu mâna întinsă după un pic de asfalt și o zugrăveală de dispensar… În anul 2020. E jenant. Noi propunem altceva: o dezvoltare echilibrată și onestă pentru toate comunitățile județului Cluj, că sunt orașe mari, că sunt cătune. Nu e greu de făcut: bani sunt, doar că liberalii nu i-au gopodărit corect și echitabil!